Decizia CCR privind pensiile speciale pentru magistrați
Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra legii pensiilor de serviciu ale magistraților. Această decizie este crucială, având în vedere că premierul Ilie Bolojan și-a legat rămânerea în funcție de validarea noii reforme a pensiilor speciale, un element esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Contextul legal și provocările
Decizia CCR vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat proiectul de lege, argumentând că noile prevederi „încalcă independența justiției” și elimină conceptul de pensie de serviciu pentru judecători și procurori. Această situație a generat tensiuni în sistemul judiciar și a dus la o reformă asumată de premierul Bolojan.
Reforma pensiilor speciale: modificări esențiale
Noul proiect de lege introduce criterii mai stricte pentru magistrați:
- Plafonarea veniturilor: Pensia va fi stabilită la maximum 70% din ultimul salariu net.
- Vârsta de pensionare: Aceasta va crește de la 48-50 de ani la 65 de ani.
- Vechimea în muncă: Standardul de vechime se va majora de la 25 la 35 de ani.
- Calculul pensiei: Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima leafă netă.
Perioada de tranziție
Legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an pe an, atingând pragul maxim de 65 de ani în 2042.
Impactul politic al deciziei CCR
Decizia de mâine nu este doar una juridică, ci are un impact politic major. Premierul Bolojan a declarat că își va depune demisia dacă legea este declarată neconstituțională, ceea ce ar putea conduce la o criză guvernamentală semnificativă.
Concluzie
Decizia CCR asupra pensiilor speciale pentru magistrați va influența nu doar soarta Guvernului Bolojan, ci și stabilitatea sistemului judiciar și a politicii interne din România.
