Amânarea Deciziei CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pronunțarea asupra reformei pensiilor speciale pentru data de 28 decembrie. Această decizie a fost luată după cinci ore de deliberări, iar reforma are implicații financiare semnificative, având legătură cu 131 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Contextul Politic și Judiciar
Decizia CCR influențează și mandatul lui Ilie Bolojan la conducerea Guvernului. În ziua deliberărilor, au existat păreri divergente între membrii CCR, reflectând complexitatea și sensibilitatea subiectului. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat CCR pentru a evalua constituționalitatea unei legi privind modificarea pensiilor de serviciu, argumentând că aceasta ar putea încălca mai multe prevederi ale Constituției.
Obiecțiile Formulate de ICCJ
ICCJ a formulat obiecții de neconstituționalitate, susținând că legea:
- instituie discriminări între magistrați și alte categorii beneficiare de pensii de serviciu,
- afectează independența justiției,
- elimină, de facto, pensia de serviciu pentru magistrați,
- contravine standardelor internaționale stabilite de CJUE și CEDO,
- nesocotește caracterul obligatoriu al deciziilor CCR,
- conține termeni ambigui și lacune normative, incompatibile cu principiile statului de drept.
Modificările Propuse de Guvern
Pe 2 decembrie, Guvernul Bolojan a asumat răspunderea pentru un proiect de lege care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților, după ce o variantă anterioară a fost declarată neconstituțională de CCR. Noul proiect stabilește noi condiții de pensionare și modul de calcul al pensiei, avizul Consiliului Superior al Magistraturii fiind negativ.
Printre modificările cheie se numără:
- corelarea vârstei de pensionare cu cea standard din sistemul public de pensii,
- stabilirea vârstei minime de pensionare la 49 de ani până în 2026,
- impunerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani,
- creșterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare nouă generație de magistrați,
- introducerea condiției de 35 de ani vechime totală în muncă.
Pensia va fi calculată ca 55% din media indemnizațiilor brute lunare, fără a depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. De asemenea, se restrâng prevederile referitoare la bonificația de 1% și actualizarea pensiilor de serviciu.
Concluzie
Amânarea deciziei CCR asupra reformei pensiilor speciale subliniază complexitatea legislativă și impactul semnificativ asupra sistemului judiciar și bugetar, având potențialul de a influența stabilitatea politică și financiară a Guvernului Bolojan.
