Decizie istorică a administrației Trump: patru judecători ai CPI, în colimatorul sancțiunilor
Administraţia preşedintelui Donald Trump a impus sancţiuni împotriva a patru judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI), ca represalii fără precedent faţă de emiterea unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi de o decizie anterioară de a deschide un caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan. Judecătorii vizaţi de sancţiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin şi Beti Hohler din Slovenia.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că „în calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acţiunile ilegale şi nefondate ale Curţii Penale Internaţionale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată şi pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza şi urmări penal cetăţeni ai Statelor Unite şi ai aliaţilor noştri”.
CPI a condamnat această măsură, afirmând că reprezintă o tentativă de a submina independenţa unei instituţii judiciare internaţionale care oferă speranţă şi justiţie pentru milioane de victime ale unor „atrocităţi de neimaginat”. Judecătoarele Bossa şi Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018, implicându-se în decizia din 2020 care a permis procurorului CPI să deschidă o investigaţie oficială privind presupusele crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
De asemenea, judecătorii CPI au emis mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant şi al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou şi Hohler au decis autorizarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant.
Această acţiune subliniază ostilitatea administraţiei Trump faţă de CPI. În 2020, Washingtonul a impus sancţiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda şi a unui colaborator, din cauza activităţii Curţii legate de Afganistan. Măsurile vin şi în urma unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanţilor a SUA pentru sancţionarea CPI, ca protest faţă de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu, evidenţiind sprijinul puternic al republicanilor pentru guvernul israelian.
Sancţiunile au stârnit proteste din partea apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiţie internaţională a organizaţiei Human Rights Watch, a declarat că aceste măsuri punitive reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept”. Sancţiunile restricţionează sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua tranzacţii financiare, iar băncile care au legături cu Statele Unite sunt așteptate să respecte aceste restricţii.
De asemenea, Departamentul Trezoreriei a emis licenţe generale care permit încheierea oricăror tranzacţii existente implicând persoanele vizate, până pe 8 iulie, cu condiţia ca plăţile să fie efectuate într-un cont blocat, cu dobândă, situat în SUA. Noile sancţiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, care se confruntă deja cu sancţiuni anterioare ale SUA împotriva procurorului său şef, Karim Khan, care s-a retras temporar în urma unei investigaţii a Naţiunilor Unite.
CPI, înfiinţată în 2002, are jurisdicţie internaţională pentru a urmări penal cazuri de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în state membre sau dacă o situaţie este semnalată de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia şi Israel nu sunt membri ai CPI.
