Deciziile CCR: Legea „dronelor” și Reglementările Misiunilor Militare – Validitate Constituțională Confirmată
Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, sesizările formulate de SOS România, semnate de AUR și POT, referitoare la legea care permite Armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al României pe timp de pace, precum și la legea care reglementează desfășurarea misiunilor militare pe teritoriul național în aceleași condiții. Judecătorii CCR au argumentat că prevederile din legea „dronelor” nu afectează suveranitatea țării, așa cum susțineau cele trei partide din Opoziție.
Curtea a stabilit că reglementările sunt constituționale și vor fi trimise spre promulgare. În esență, CCR a subliniat că participarea și luarea de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice pentru controlul aerian național trebuie analizate în contextul obligațiilor asumate de România ca stat membru NATO. Aderarea la NATO implică atât transferul unor atribute, cât și exercitarea comună a competențelor cu celelalte state membre, fără a afecta suveranitatea națională.
„Reglementarea unei competențe partajate între structurile din instituțiile sistemului național de apărare și structurile forțelor statelor aliate nu aduce atingere exercițiului suveranității”, a subliniat CCR, explicând că aceasta este o modalitate de apărare a spațiului aerian național, integrat în spațiul aerian NATO. De asemenea, Curtea a menționat că legea criticată nu reglementează activități militare sau paramilitare distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României sau al forțelor armate aliate.
Criticile privind „transferul de autoritate” militară
CCR a abordat și criticile din sesizarea SOS, AUR și POT, care susțin că armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor națiuni, a căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate. Curtea a precizat că „transferul de autoritate” se referă la predarea controlului și comenzii către autoritățile militare desemnate ale NATO, în conformitate cu normele legale, fără a implica subordonarea armatei române în sistemul Ministerului Apărării Naționale.
„Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare, stabilite în Statutul cadrelor militare sau în alte legi, se aplică doar cadrelor militare în activitate din structurile Ministerului Apărării Naționale, nu și structurilor militare ale NATO sau ale altor autorități militare aliate”, a mai precizat CCR.
Desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace
Curtea Constituțională a respins și obiecțiile SOS, AUR și POT referitoare la legea privind desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României pe timp de pace, considerând că dispozițiile actului normativ sunt constituționale. CCR a subliniat că nu are competența de a cenzura modul de redactare a expunerii de motive a legiuitorului și că Parlamentul are dreptul să decidă asupra conținutului și oportunității reglementărilor legale.
Judecătorii au concluzionat că „transferul de autoritate” se referă la acțiuni de control și comandă, la nivel operațional, asupra forțelor militare implicate în desfășurarea misiunilor pe timp de pace, fără a implica exercițiul suveranității de către alte subiecte de drept. De asemenea, CCR a reafirmat că legea nu reglementează activități militare distincte de forțele armate regulate.
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, decizional, proiectul de lege privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României și inițiativa legislativă privind controlul utilizării spațiului aerian, precum și legea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare. AUR, POT și SOS s-au opus acestor reglementări, invocând încălcarea principiului suveranității.
