Introducere în fenomenul domului de căldură
Regiunea Balcanilor se confruntă cu un val canicular intens, generat de un dom de căldură, un fenomen meteorologic caracterizat printr-un sistem de presiune ridicată care blochează aerul cald din nordul Africii într-o anumită zonă pentru perioade extinse. Acest proces, descris de fizicianul Bogdan Antonescu, amplifică valurile de căldură și inhibă formarea norilor, permițând radiației solare să încălzească intens suprafața terestră.
Prognoza meteo și abaterile de temperatură
Se estimează că, în perioada 21-26 iulie 2025, regiunea Balcanilor va experimenta temperaturi extreme, cu abateri față de media înregistrată între 1991 și 2020 de până la +8 până la +10°C. Cele mai afectate zone vor fi Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, sudul Italiei și vestul Turciei, unde temperaturile vor atinge sau vor depăși 42-44°C. În sudul și estul României, temperaturile prognozate se situează între 38-39°C.
Impactul domului de căldură
Domul de căldură acționează ca un capac ce blochează aerul cald, provocând creșteri semnificative ale temperaturii. Acesta este observat în Europa de Sud-Est și în Balcani, unde masele de aer fierbinți din Africa de Nord sunt transportate către estul Mediteranei, în timp ce masele mai reci se deplasează spre vestul Europei. Efectele acestor condiții meteorologice sunt severe, având un impact negativ asupra sănătății umane, presiuni asupra rețelelor energetice din cauza creșterii cererii de răcire și efecte adverse asupra agriculturii și mediului natural, inclusiv un risc crescut de incendii cauzate de secete severe.
Avertizări de caniculă în România
În România, aproape toată țara se va afla sub avertizări de caniculă. Județele Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și sudul Dobrogei, inclusiv Bucureștiul, au primit avertizări cod roșu, cu temperaturi ce pot atinge până la 43°C. Singurele județe care nu vor fi afectate de valul de căldură sunt Suceava și Botoșani.
Concluzie
Domul de căldură care afectează România și regiunile învecinate are implicații semnificative asupra sănătății publice, economiei și mediului, subliniind necesitatea unor măsuri adecvate de adaptare și reacție la schimbările climatice.
