Destinul spitalelor realizate prin PNRR: Ce s-a întâmplat cu marea reformă a sănătății românești?
Anunțate ca marea salvare a sistemului sanitar românesc, cele 24 de spitale noi, construite prin PNRR, au ajuns să fie doar 19 și din acestea abia 13 ar putea fi gata la timp, până la finalul anului viitor. România încearcă acum să negocieze cu Comisia Europeană prelungirea finanțării. Dacă nu se primesc banii, vor fi alocați fonduri din buget pentru a termina șantierele, însă există riscul ca statul să nu dispună de resursele necesare pentru a finaliza lucrările.
Deși România avea la dispoziție 2,7 miliarde de euro, procesul a fost afectat de licitații anulate, birocrație și delăsare. După doi ani de la semnarea contractului de finanțare pentru noul spital din Lugoj, proiectul a rămas la stadiul de desene pe foaie, în timp ce spitalul vechi continuă să funcționeze în condiții precare. Managerul spitalului, dr. Cătălin Bălan, a declarat că adresabilitatea a scăzut semnificativ, de la 11 mii de externări la aproximativ 8.500, deoarece pacienții aleg spitale cu condiții mai bune.
Blocajul de la Lugoj este cauzat de o firmă din Turcia care a participat la licitație cu acte false, ceea ce a dus la anularea licitației și la întârzieri semnificative. Fostul primar, Claudiu Buciu, a menționat că au fost constatate nereguli în documentele prezentate de firmă, iar cazul este anchetat de Parchetul European. Actualul primar, Călin Dobra, a subliniat riscurile financiare uriașe, menționând că ar fi necesare 150 de milioane de euro din bugetul local pentru finalizarea proiectului, o sumă ce ar însemna o datorie pe două decenii.
În Timișoara, oraș pe lista celor care ar urma să beneficieze de spitale noi prin PNRR, lucrările la Institutul Regional Oncologic ar trebui să înceapă în aprilie, conform Ministerului Sănătății. Medicii consideră că un institut oncologic este o urgență pentru zona de vest a țării, unde incidența cancerului este ridicată.
Până acum, din cele 24 de spitale planificate, doar 3 au lucrări realizate în proporție de peste 70%, precum spitalul județean din Bistrița. Dr. Laura Nat, director medical, a explicat că beneficiile acestui spital sunt semnificative pentru pacienți, care nu vor mai fi nevoiți să călătorească pentru tratamentele necesare. Primarul Gabriel Lazany a menționat că au avut avantajul de a avea o procedură deja încheiată și un constructor capabil.
Ministerul Sănătății a confirmat că din cele 19 spitale, 9 au lucrări de sub 50%, unul este gata pe jumătate, 4 nu au început lucrările, iar 6 nu vor mai fi construite. Guvernul României face eforturi pentru a negocia cu Comisia Europeană extinderea termenelor de finanțare. Fostul secretar de stat Alexandru Rogobete a subliniat că procesul de licitație a fost extrem de greoi, iar contestațiile au contribuit la întârzieri.
În concluzie, România se confruntă cu un deficit semnificativ în implementarea proiectelor de spitale prin PNRR, iar povara financiară pentru terminarea acestora ar putea cădea pe bugetul de stat, în cazul în care fondurile din PNRR nu sunt suficiente.
