Donald Trump, sub focul criticilor la Summitul ONU pentru Oceanografie
Marele absent de la cel de-al treilea Summit ONU al Oceanelor, UNOC3, care a început luni la Nisa (sud-estul Franţei), preşedintele american Donald Trump, a fost ţinta criticilor unor lideri mondiali din cauza planurilor sale expansioniste şi a intenţiei de a exploata resursele oceanului. În ziua deschiderii evenimentului, gazda, preşedintele francez Emmanuel Macron, şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au formulat critici voalate, îndemnând la menţinerea multilateralismului şi la apărarea ştiinţei.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva s-a alăturat acestor critici, subliniind că oceanele nu trebuie să devină „scenariul disputelor geopolitice”. Macron a reiterat că Groenlanda, teritoriu danez autonom dorit de Trump, „nu este de vânzare”. Preşedintele francez a declarat: „Abisurile nu sunt de vânzare şi cu atât mai puţin Groenlanda, la fel cum Antarctica sau oceanele nu sunt de vânzare.”
Macron a confirmat că tratatul Oceanelor va fi ratificat de suficiente ţări pentru a intra în vigoare, anunţând noi angajamente din partea unor state pentru a ajunge la cel puţin 60 de ratificări. „Aceasta înseamnă că s-a ajuns la un acord politic, care ne permite să spunem că acest tratat va fi pus în aplicare în mod corespunzător. Deci este o victorie”, a adăugat el.
Într-un discurs plin de aluzii la politicile lui Trump, Macron a afirmat că este mai bine să ne cunoaştem oceanul, înainte de a ne grăbi către explorarea planetei Marte. De asemenea, a subliniat că rolul oceanelor în schimbările climatice „nu este o chestiune de opinie, ci una ce ţine de adevărul ştiinţific”, promiţând o „ştiinţă liberă şi deschisă”.
Antonio Guterres a avertizat că oceanele nu trebuie să devină un „Vest sălbatic”, în contextul în care Trump plănuieşte mineritul unilateral în apele internaţionale din Pacific. „Oceanele nu pot deveni un Vest sălbatic. Sper că putem redresa situaţia. Că putem înlocui jefuirea cu protecţia”, a spus el.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a cerut ratificarea Tratatului Oceanelor, subliniind că Europa va contribui cu 40 de milioane de euro la programul Oceanului Global. „Oceanul are nevoie să facem ce ţine de noi”, a declarat Von der Leyen, remarcând că, deşi tratatul a fost convenit, „suntem departe de cele 60 de semnături necesare pentru ratificarea lui”.
Reflectând lipsa de interes a Statelor Unite faţă de summit, Trump l-a trimis pe Edward Russo, consilierul pe probleme de mediu al Casei Albe. Delegaţii din peste 100 de ţări, 40 de agenţii internaţionale, precum şi comunitatea ştiinţifică şi organizaţiile de mediu participă la UNOC3, care se va încheia vineri.
Printre cei 63 de şefi de stat şi de guvern prezenţi la Nisa se numără preşedintele Peru, Dina Boluarte, şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, şi lideri din Republica Dominicană, Argentina, Paraguay şi Costa Rica. Rodrigo Chaves, copreşedintele summitului, a afirmat că oceanul poate „deveni o soluţie dacă avem curajul şi inteligenţa să ne schimbăm modul de a acţiona”.
