Fragilitatea economiei românești
Economia României se confruntă cu o perioadă de fragilitate, caracterizată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele publicate de INS indică o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale reflectă o economie aflată „la limită”, afectată de șocurile scumpirilor din ultimul an.
Contribuția sectorială la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este mai mare decât cel din 2024, creșterea este fragilă și rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție pozitivă, cu un avans de 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au crescut, dar insuficient pentru a compensa pierderile din alte domenii. Industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a crescut cu doar 0,1%, iar intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%. Exportul net a avut un impact negativ (-0,8%), cu importuri în creștere de 5,1% și exporturi de doar 3,7%.
Perspectivele pentru trimestrul IV
Negrescu consideră că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozitul pe profit și contribuțiile salariale. Totuși, el avertizează că aceasta nu garantează o revenire solidă. Chiar și în 2026, economia ar putea experimenta oscilații. Riscurile principale provin din noul regim fiscal, care descurajează investițiile, iar în lipsa unor ajustări, economia ar putea suferi un declin accentuat.
Impactul costului energiei asupra competitivității
România se confruntă cu prețuri ridicate la energia electrică pentru firme, afectând competitivitatea producătorilor locali. Negrescu evidențiază că produsele din import au devenit mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus, ceea ce sugerează o tendință de economisire din partea populației și instituțiilor.
Concluzie
Economia românească se află într-un moment critic, cu semne de slăbiciune și riscuri semnificative. Fără stimulente fiscale și măsuri de sprijin, perspectivele de creștere sustenabilă rămân îndoielnice, iar stabilitatea economică ar putea fi amenințată de o recesiune accentuată.
