Deficit bugetar și austeritate în România
România se confruntă cu un deficit de 6% din PIB estimat pentru 2026, conform JP Morgan. În ciuda măsurilor de austeritate anunțate, realitatea economică rămâne complicată, cu reforme structurale care par mai degrabă exerciții de imagine decât soluții reale pentru o economie afectată de cheltuieli publice necontrolate.
Politici fiscale și veniturile bugetare
Stabilitatea bugetară este precară, iar în cadrul evenimentului CFA Forecast Dinner 2026, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la JP Morgan a subliniat că un deficit de 6% este realizabil, dar se bazează pe măsuri temporare nesustenabile. Succesul fiscal din 2025 a fost obținut prin două măsuri principale:
- Austeritate forțată: Înghețarea salariilor și pensiilor timp de doi ani consecutivi (2025 și 2026).
- Povara TVA: Creșterea Taxei pe Valoare Adăugată a sprijinit veniturile bugetare, dar a afectat puterea de cumpărare a populației.
Provocările anului 2027
Prognoza pentru 2027, care vizează reducerea deficitului sub 5%, se bazează pe îmbunătățirea colectării veniturilor, un deziderat pe care România nu a reușit să-l îndeplinească în ultimele două decenii. Deși există eforturi din partea Guvernului, sustenabilitatea acestor măsuri rămâne îndoielnică, având în vedere presiunea socială pentru creșteri salariale după doi ani de stagnare.
Estimări economice pesimiste
Analiza specialiștilor CFA România sugerează o încetinire a creșterii economice, cu 46% dintre experți prevăzând o expansiune a PIB-ului de doar 1% – 1,5%. De asemenea, 38% dintre specialiști consideră că inflația va continua să crească cu o rată de 5% – 6%, afectând nivelul de trai al populației.
Concluzie
România se află într-un punct de cotitură, unde credibilitatea fiscală depinde de abilitatea Guvernului de a gestiona bugetele fără surprize neplăcute, într-un context economic fragil și cu resurse fiscale limitate.
