Protestul sindicatelor din educație
Principalele federații sindicale din învățământ și cercetare — „ALMA MATER”, FSLI și „SPIRU HARET” — au trimis o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, denunțând „măsurile injuste și nechibzuite” ale coaliției guvernamentale actuale. Reprezentanții celor peste 300.000 de angajați din sistem avertizează că România se află pe o traiectorie periculoasă, unde austeritatea este mascată sub forma reformelor, iar promisiunile electorale de „salarii decente” au fost înlocuite cu tăieri bugetare drastice.
Contradicții între discurs și realitate
Sindicatele subliniază contradicția dintre discursul oficial și realitatea din educație. Deși Strategia națională de apărare, adoptată de Administrația Prezidențială în noiembrie 2025, definește educația ca o componentă esențială a securității naționale, deciziile financiare recente ignoră acest statut, iar sistemul se confruntă cu subfinanțare cronică, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Sindicatele acuză guvernul că transformă educația în „cauza deficitului bugetar”, anihilând ani de investiții și eforturi de modernizare.
Critica politicilor educaționale
Sindicatele își exprimă consternarea față de faptul că președintele, cu un trecut academic, sprijină politici care condamnă țara la „munca ieftină”. Legile adoptate în 2023, care promiteau alocarea a 15% din cheltuielile bugetului public pentru educație, nu au fost aplicate, iar lipsa predictibilității financiare blochează dezvoltarea sectorului industrial și contribuie la exodul tinerilor specialiști către universități străine.
Problemele financiare ale universităților
O problemă majoră este lipsa rambursărilor PNRR pentru cercetare, ceea ce obligă universitățile să suporte din fonduri proprii salariile cercetătorilor. Subfinanțarea afectează nu doar educația, ci și economia locală, având un impact negativ asupra achizițiilor și consumului. Lipsa acestor fonduri riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Cereri ale sindicatelor
Sindicatele au solicitat Executivului și Președinției abrogarea măsurilor impuse prin Legea nr. 141/2025, care au condus la creșterea numărului de elevi în clase și la majorarea normei didactice. Se cer, de asemenea, deblocarea angajărilor și menținerea indemnizației de doctorat, precum și o poziționare corectă a dascălilor în noua lege a salarizării. Mesajul este clar: România nu poate fi simultan „codașa Europei la finanțare și fruntașă la performanță”, iar scăderea bugetului educației va lăsa o pată de neșters asupra actualei administrații.
Concluzie
Impactul acestor măsuri asupra educației românești și asupra viitorului tinerelor generații este profund, iar acțiunile guvernamentale actuale riscă să compromită nu doar sistemul educațional, ci și dezvoltarea economică a țării.
