Plafonarea prețurilor la energie: o iluzie costisitoare
România va renunța la plafonarea generalizată a prețurilor la energie începând cu 1 iulie 2025. Această măsură, inevitabilă dar întârziată din cauza calculelor politice și a temerilor de nemulțumiri populare, va forța consumatorii să se întrebe din nou cât costă, cu adevărat, energia electrică și, mai important, de ce costurile sunt atât de ridicate.
Structura prețurilor energiei
Prețul energiei nu este stabilit arbitrar de furnizori, ci este rezultatul unei piețe complexe influențate de cerere, ofertă, condiții meteorologice, capacități de producție și importuri. Aproximativ jumătate din valoarea facturii este reprezentată de energia activă, în timp ce restul constă în costuri reglementate, precum transportul, distribuția, taxele și contribuțiile pentru schemele de sprijin.
Iluzia plafonării
Până acum, plafonarea a creat o iluzie: factura mică plătită de cetățeni era, de fapt, o datorie publică. Statul a promis compensații, dar plățile au fost întârziate, afectând cash-flow-ul furnizorilor și buna funcționare a sistemului energetic. Fără plafoane, consumatorii vor trebui să compare oferte, să negocieze și să fie mai mobili pe piață, deoarece fiecare kilowatt consumat va conta.
Corecția necesară a sistemului
Deși statul nu va abandona complet protecția socială, ajutoarele vor fi direcționate acolo unde este cu adevărat nevoie. Schema de plafonare, care a început cu bune intenții în 2022 pentru a proteja consumatorii vulnerabili, a devenit o măsură universală, aplicată prea mult timp și fără compensații onorate. Statul a cumpărat liniștea socială pe datorie, transformând o soluție de urgență într-un mecanism financiar iluzoriu.
Impactul asupra statului, furnizorilor și consumatorilor
Statul a pierdut bani publici și credibilitate, iar întârzierile în plăți au afectat grav lichiditatea furnizorilor de energie, care au fost nevoiți să devină creditori forțați ai statului. Deși consumatorii au beneficiat de facturi reduse pe termen scurt, pe termen lung schema a distorsionat înțelegerea pieței și a blocat liberalizarea reală, descurajând eficiența energetică. Consumul responsabil nu se traduce prin raționalizare forțată, ci prin utilizarea tehnologiilor moderne și ajustări inteligente de comportament.
Viitorul pieței energetice
Ieșirea din schema de plafonare în 2025 nu este doar o decizie contabilă, ci o oportunitate de a repara piața și de a construi un sistem robust și competitiv. România va trece la ajutoare sociale țintite, astfel încât 2,1 milioane de gospodării vulnerabile vor primi sprijin lunar de 50 de lei. Fără plafoane, furnizorii vor concura din nou pe baza prețului și serviciilor, iar consumatorii vor trebui să devină mai activi în gestionarea consumului lor.
Concluzie
Eliminarea plafonării reprezintă o șansă de a transforma o piață fragilizată într-un sistem robust, capabil să ofere prețuri corecte și stabile, asigurând în același timp investiții sustenabile în energie mai verde.
