Controversă privind interdicția Erikai Kirk în România
Informația conform căreia Erika Kirk ar fi fost interzisă în România a circulat rapid pe rețelele sociale, după decesul soțului său, Charlie Kirk, pe 10 septembrie. Erika a preluat conducerea Turning Point USA și a fost ținta criticilor pentru activitățile caritabile desfășurate în România, existând afirmații că aceste acțiuni ar fi fost dubioase și ar fi dus la interzicerea sa.
Legături cu activități caritabile
Erika Kirk conduce organizația non-profit „Every Day Heroes Like You”, care a gestionat programul „Romanian Angels” în Constanța. Potrivit unor postări, această organizație ar fi fost „forțată” să renunțe la activitate în 2011, din cauza unor presupuse legături cu traficul de copii. Aceste afirmații sunt false, neexistând dovezi oficiale, anchete sau declarații ale autorităților române sau ale Departamentului de Stat al SUA care să confirme vreo interdicție.
După moartea soțului său, Erika a declarat că va continua acțiunile lui Charlie, afirmând: „El nu a renunțat niciodată. Unul dintre motto-urile sale era să nu te predai niciodată.”
Campania „Adoptă un orfan”
Se afirmă că organizația caritabilă a promovat o campanie prin care americanii erau încurajați „să adopte un orfan” român și trimiteau cadouri de Crăciun ce urmau să fie livrate de personalul militar american. Oficial, organizația nu a facilitat adopții internaționale.
O postare pe X a susținut că Erika a condus o organizație evanghelică în România, acuzată de localnici că răpea copii pentru a-i trimite în rețele de trafic. Dovezile invocate pentru aceste acuzații au fost dintr-un articol din 2001, care nu menționează organizațiile lui Erika, iar acestea au fost înființate ulterior.
Donații și vizite în România
Există dovezi că Erika Kirk a făcut donații sub formă de cadouri către Centrul de plasament Antonio din Constanța și către spitalul local între 2011 și 2015. Ultima sa vizită în România a avut loc în 2012, când avea 23 de ani.
Concluzie
Controversele legate de Erika Kirk și activitățile sale caritabile în România subliniază complexitatea percepțiilor publice și a acuzațiilor, fără dovezi clare care să susțină afirmațiile de interdicție sau implicare în trafic de copii.
