Estonia interzice colaborarea organizațiilor religioase cu lideri din state inamice
Parlamentul eston a adoptat miercuri o dispoziţie legală controversată care interzice organizaţiilor religioase să menţină legături cu centre sau lideri spirituali din „ţări ostile”. Această măsură este concepută în principal pentru a forţa Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia să rupă legăturile cu Patriarhia Moscovei.
O variantă anterioară a legii a fost adoptată în aprilie, dar nu a fost promulgată de preşedintele Estoniei, Alar Karis, care a considerat că actul normativ era formulat prea general şi ameninţa libertatea religioasă.
Biserica Ortodoxă Estonă, afiliată Patriarhiei Moscovei, are aproximativ 150.000 de membri în Estonia. Ultimul său lider spiritual, mitropolitul Evgheni Reşetnikov, a avut permisul de şedere revocat de autorităţile de la Tallinn, care l-au acuzat de susţinerea invaziei ruse în Ucraina.
Conform noii legi, se poate considera că există o „ameninţare la adresa securităţii, ordinii constituţionale sau publice a Estoniei” dacă un lider religios sau un organ religios promovează activităţi ce afectează negativ Estonia sau sprijină un război ori un act terorist. De asemenea, legea impune ca membrii organelor de conducere ale organizaţiilor religioase din Estonia să fie rezidenţi legali în această ţară.
În alte două state baltice foste sovietice, Lituania şi Letonia, care menţin relaţii tensionate cu Rusia, bisericile ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei au fost supuse presiunilor politice pentru a-şi întrerupe legăturile cu aceasta după invazia rusă în Ucraina. În Letonia, unde 22% din populaţie este de confesiune ortodoxă, Bisericii Ortodoxe i s-a impus prin lege în anul 2022 să devină autonomă faţă de Patriarhia Moscovei. În Lituania, cu doar 4% din populaţie declarată ortodoxă, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după excomunicarea liderilor săi.
