Criza demografică în Europa
Europa se confruntă cu o schimbare demografică semnificativă, marcând pentru prima dată din 1918 o situație în care numărul deceselor depășește numărul nașterilor, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Franței (INSEE). Această tendință afectează nu doar state cu rate ale fertilității sub medie, ci și țări care anterior aveau valori mai ridicate.
Soldul natural al populației
Raportul anual al INSEE indică faptul că, în 2025, soldul natural al populației europene a devenit negativ. Aceasta nu se datorează unei creșteri a mortalității, ci unei scăderi continue a natalității, combinată cu îmbătrânirea accelerată a populației. De exemplu, în Franța, au fost raportate 651.000 de decese și 645.000 de nașteri, ceea ce constituie primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Cauzele declinului natalității
Economiștii identifică acest fenomen ca parte a unor tendințe care au început acum mai bine de cinci decenii. Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, menționează că scăderea natalității a început odată cu introducerea contracepției în anii ’70. Generațiile născute în anii ’50 și ’60 devin acum predominante, în timp ce numărul femeilor în vârstă fertilă scade, iar vârsta la care acestea devin mame crește constant.
Impactul asupra populației
INSEE raportează o scădere continuă a numărului nașterilor din 2007, atingând în 2025 cel mai scăzut nivel din ultimul secol. Totodată, numărul deceselor continuă să crească, chiar și fără crize sanitare majore, pe fondul îmbătrânirii populației. Această tendință se manifestă în întreaga Europă, inclusiv în regiuni anterior considerate mai rezistente la declinul demografic.
Declinul forței de muncă
Consecințele economice ale acestui declin demografic sunt deja vizibile. Forța de muncă se reduce mai rapid decât populația totală, afectând astfel creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel, subliniază că problema nu mai este localizată doar în sudul Europei, ci este generalizată în toate economiile avansate, care au rate de fertilitate semnificativ sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie.
Politici și soluții
Chiar și în Scandinavia, unde politicile sociale sunt adesea considerate un model, declinul natalității poate fi încetinit, dar nu inversat. În țările care au implementat stimulente financiare pentru creșterea natalității, precum Ungaria, ratele de fertilitate continuă să scadă, indicând că problema este structurală și de lungă durată.
Concluzie
Declinul demografic din Europa are implicații profunde asupra economiei și societății, subliniind necesitatea unor strategii eficiente pentru a aborda aceste provocări pe termen lung.
