Europa trebuie să impulsioneze investițiile în domeniul spațial pentru a-și câștiga independența față de SUA
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a determinat o schimbare în relațiile cu SUA din partea liderilor politici europeni și o creștere rapidă a cheltuielilor pentru apărare, pe măsură ce securitatea continentului atinge un „punct de cotitură”. Această dorință a Europei de a avea mai multă autonomie se extinde și în domeniul spațial, conform lui Josef Aschbacher, directorul Agenției Spațiale Europene (ESA).
Aschbacher a declarat că Europa trebuie să își sporească investițiile în tehnologia spațială, subliniind că, într-o situație geopolitică volatile, nevoia de mai multă autonomie este evidentă. „Există multe domenii care sunt văzute în spațiu ca fiind cele în care Europa va dori să-și crească autonomia”, a spus el într-un interviu.
În prezent, lumea se află în mijlocul unei a doua curse spațiale, cu guverne și companii private profitând de progresele în materie de sateliți, senzori și rachete. Analiștii estimează o industrie de 1 miliard de dolari, iar creșterea cheltuielilor militare provocată de Trump ar putea adăuga un impuls suplimentar.
De asemenea, ESA colaborează de zeci de ani cu SUA, având parteneriate la proiecte precum Stația Spațială Internațională și telescopul James Webb. Aschbacher controlează un buget de 7,7 miliarde de euro pentru acest an, în comparație cu bugetul de 25,4 miliarde de dolari al NASA.
Revenirea lui Trump a ridicat întrebări asupra continuării acestei cooperări, deoarece SUA implementează reduceri drastice la NASA. Compania SpaceX, condusă de Elon Musk, a devenit un jucător important în industria lansărilor, dar mandatul său de reducere a costurilor ar putea influența politica spațială a SUA.
Aschbacher a menționat că ESA continuă să lucreze la proiecte precum capsula Orion pentru a transporta astronauți și că este „încrezător că SUA vor continua să coopereze cu Europa în programul Artemis”, care include crearea unei „porți lunare” ce va orbita Luna. Totuși, el a adăugat că, în cazul în care SUA își schimbă planurile, ESA va fi pregătită pentru un „plan B”, având în vedere parteneriate cu alte țări precum Australia, Emiratele Arabe Unite și India.
Europa se confruntă cu o „criză de lansare” și a fost nevoită să se bazeze pe SpaceX pentru a lansa o parte din sistemul său de navigație Galileo, după retragerea rachetei Ariane 5. ESA caută să stimuleze mai mulți concurenți de lansare, cu accent pe rachete reutilizabile pentru a concura cu SpaceX.
Aschbacher a subliniat importanța investițiilor continue în știință, comparându-le cu cercetarea fundamentală care a permis dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva Covid-19. El a recunoscut că tehnologiile spațiale „vor juca un rol fundamental pentru a permite multe dintre aceste cerințe de securitate” pentru guvernele europene.
