Experiența germană care susține viziunea lui Elon Musk: Impactul venitului minim garantat asupra productivității angajaților
Un experiment realizat în Germania a demonstrat că angajații continuă să lucreze cu normă întreagă, chiar și atunci când primesc un venit de bază de la stat, acordat fără condiții. Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de „venit garantat”, se referă la ideea de a oferi o sumă de bani tuturor persoanelor, indiferent de venitul lor, pentru a le oferi libertatea de a-și schimba locul de muncă, de a se pregăti pentru noi poziții sau de a se angaja în activități creative.
Printre susținătorii acestei idei se numără și Elon Musk, care a afirmat în 2018 că „venitul universal va fi necesar în timp, dacă AI preia majoritatea locurilor de muncă ale oamenilor”. Candidatul democrat la președinția SUA în 2020, Andrew Yang, a propus un program prin care va oferi americanilor 1.000 de dolari pe lună, descriind ideea ca fiind un „game changer”.
Studiul a fost condus de organizația non-profit Mein Grundeinkommen din Berlin, care a urmărit 122 de persoane timp de trei ani. În perioada iunie 2021 – mai 2024, acest grup a primit 1.200 de euro pe lună, fără nicio condiție. Studiul s-a concentrat pe participanți cu vârste între 21 și 40 de ani, care locuiau singuri și câștigau între 1.100 de euro și 2.600 de euro pe lună. Singura cerință a fost completarea unui chestionar la fiecare șase luni, în care participanții erau întrebați despre diferite aspecte ale vieții lor.
Rezultatele studiului au arătat că nu există dovezi că primirea unui venit de bază a dus la renunțarea la locul de muncă. Participanții au continuat să lucreze în medie 40 de ore pe săptămână, similar cu grupul de control care nu a primit nicio plată. „Nu am găsit nicio dovadă că oamenii aleg să renunțe la serviciu”, a declarat Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, implicată în studiu.
În contrast cu grupul de control, cei care primeau un venit de bază aveau șanse mai mari să-și schimbe locul de muncă sau să se înscrie la studii ulterioare. Aceștia au raportat o satisfacție mai mare în viața profesională și o mai bună stare financiară. Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria, a subliniat că studiul confirmă dovezi anterioare care sugerează că venitul de bază nu reduce activitatea economică, ci oferă securitate socială și economică lucrătorilor pentru a-și asuma riscuri pozitive.
Beneficiarii venitului de bază au raportat, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a sănătății mintale și a satisfacției generale în viață. Studiul a arătat că, în ciuda menținerii aceluiași număr de ore lucrate, participanții au simțit că au mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.
„Creșterea veniturilor îmbunătățește aspectele cheie în sănătate, activitate, antreprenoriat și educație”, a afirmat Johnson. Elliott Johnson, de la Northumbria, a adăugat că studiul demonstrează necesitatea unui sprijin necondiționat pentru a aborda problemele existente, subliniind importanța asigurării unui venit minim pentru nevoile de bază.
Mein Grundeinkommen a declarat că guvernele ar trebui să considere venitul de bază ca o investiție în sănătatea populației pe termen lung. Peste două milioane de persoane au aplicat pentru a participa la studiu, care a fost finanțat de donatori privați. Organizația oferă venituri de bază de mai bine de 10 ani, cu scopul de a înțelege aplicațiile în viața reală ale acestui concept.
Privind spre viitor, Mein Grundeinkommen consideră că crizele climatice, schimbările demografice și evoluțiile tehnologice vor ridica întrebări importante despre rolul statului și al bunăstării, precum și despre locul venitului de bază universal în acest context.
