Impactul taxelor vamale asupra economiilor din estul Europei
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că impactul taxelor vamale asupra creşterii economice va fi semnificativ în Uniunea Europeană, dar se va resimți mai acut în ţările din estul regiunii, care sunt expuse la războiul comercial din cauza puternicei dependenţe de producţie. Directorul Departamentului European al FMI, Alfred Kammer, a declarat că acest conflict al taxelor va reprezenta „o scădere semnificativă” pentru UE, care este prognozată să crească cu 1,2% în acest an și cu 1,6% în 2026, ceea ce înseamnă o reducere cu două zecimi în ambele cazuri, comparativ cu estimările din octombrie.
Kammer a subliniat că volumul mare de investiţii în infrastructură sau Apărare, în special în Germania, va ajuta la contracararea efectelor taxelor. Cu toate acestea, efectele disputei tarifare iniţiate de SUA se vor simţi mai mult în regiunea din centrul, estul şi sud-estul Europei, inclusiv ţările extracomunitare precum Serbia, Moldova sau Albania. FMI estimează o creştere de 2,4% pentru această regiune până în 2026, ceea ce reprezintă o scădere de șapte și, respectiv, cinci zecimi față de previziunile anterioare, din cauza „ponderii sectorului de producţie în aceste ţări”.
Analiza FMI avertizează, de asemenea, cu privire la efectele colaterale în Europa ale conflictului comercial dintre Beijing şi Washington, estimând o „creştere a importurilor din China, de circa 0,25% din PIB al UE pe termen scurt”. Totuși, impactul acestor fluxuri deviate „pare a fi de o amploare gestionabilă”.
În ceea ce priveşte recomandările pentru Europa, Kammer a insistat asupra necesităţii unei mai bune integrări în UE, inclusiv consolidarea unei pieţe interne fără bariere. „Cu cât mai mult comerţ pentru UE, cu atât mai bine”, a afirmat el, lăudând eforturile Bruxelles-ului de a încheia noi tratate de liber schimb cu diverse ţări și regiuni pentru a diversifica și consolida lanţurile de aprovizionare.
În plan monetar, se preconizează ca rata inflaţiei, de 2% în UE, să fie atinsă în a doua jumătate a acestui an, mai devreme decât data estimată anterior, datorită slăbirii cererii și scăderii preţurilor la energie. FMI recomandă Băncii Centrale Europene să taie cu încă un sfert de punct rata dobânzii, menţinând-o, pentru moment, la 2%. De asemenea, în plan fiscal, FMI recomandă UE să continue consolidarea fiscală și să genereze rezerve pentru a face faţă presiunilor legate de cheltuieli pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populaţiei, tranziţia energetică și cheltuielile mai mari pentru Apărare.
