Franța respinge cererea de extrădare a prințului Paul de România
Curtea de Apel din Paris a refuzat miercuri, 11 iunie 2024, să-l predea pe Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, autorităților române, care solicitau extrădarea sa pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un caz de trafic de influență legat de un conflict de succesiune regală. Decizia a fost anunțată de agenția de știri AFP.
Contextul juridic
Paul de România, în vârstă de 76 de ani, a reacționat la această hotărâre exprimându-și încrederea în justiția franceză. Președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel a subliniat că, deși autoritățile române au avut motive să emită un nou mandat de arestare, acesta a fost considerat „disproporționat”. Judecătorul a clarificat că decizia a fost luată cu privire la admisibilitatea mandatului, fără a se pronunța asupra fondului cazului.
Acuzarea și condamnarea
Paul de România a fost condamnat în decembrie 2020 la o pedeapsă de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate, fiind acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci din 2006 pentru a recupera proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al familiei regale. În acest proces, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul estimat pentru statul român a fost de cel puțin 145 de milioane de euro. Imediat după condamnare, justiția română a emis un prim mandat de arestare pe numele său.
Decizia din noiembrie 2023
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în noiembrie 2023, argumentând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat din cauza neregularităților depunerii jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Implicarea CJUE
Pentru a formula o nouă cerere de extrădare, autoritățile române s-au bazat pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a subliniat că decizia Curții de Apel din Paris era „contrară principiului încrederii reciproce” între statele membre ale UE și a exercitat „un control excesiv” asupra sistemului judiciar român.
Concluzie
Refuzul Franței de a-l extrăda pe Paul de România subliniază complexitatea relațiilor juridice internaționale și provocările întâmpinate de România în recuperarea justiției pentru cazurile legate de moștenire regală, având implicații semnificative asupra încrederii între sistemele judiciare europene.
