Piața gazelor naturale în România: schimbări și provocări
Piața furnizării de gaze naturale din România se pregătește să intre într-o nouă etapă, odată cu eliminarea definitivă a plafonării prețurilor. Recent, pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au fost publicate aproximativ 15 oferte noi de furnizare pentru 1 aprilie 2026, toate depășind nivelul actual al prețului plafonat. Prețurile anunțate variază între 0,32 și 0,41 lei/kWh, ceea ce implică scumpiri între 4% și 32% față de prețul plafonat de 0,31 lei/kWh.
Creșteri de preț în context de scădere a tarifelor
Aceste majorări de preț sunt paradoxale, având în vedere că atât pe piețele internaționale, cât și pe cea românească, trendul general al prețurilor este în scădere. Costul total estimat al gazelor naturale pentru trimestrele 2 și 3 din 2026 pe Bursa Română de Mărfuri este de aproximativ 0,31 lei/kWh, iar pe hub-ul european TTF, prețul pentru anul 2026 este chiar mai mic, în jur de 0,29 lei/kWh. Astfel, o ofertă de 0,32 lei/kWh este o ajustare aproape neutră, în timp ce o ofertă de 0,41 lei/kWh ar indica o majorare de peste 30% față de prețul plafonat, fără justificare reală în costurile gazului.
Formarea noilor prețuri și riscurile implicate
Noile prețuri reflectă lecțiile învățate de furnizori în urma intervențiilor statului, plafonărilor succesive și întârzierilor la plata subvențiilor. Marjele comerciale, care sunt în prezent de aproximativ 4%, ar putea ajunge la 20-22% în 2026. Aceste marje acoperă riscuri reale, dar indică și o repoziționare a furnizorilor care prioritizează profitul stabil în detrimentul volumului.
România continuă să aibă un „premiu de preț” față de Europa, cu un preț al gazului pe BRM de circa 0,16 lei/kWh, comparativ cu 0,127 lei/kWh pe TTF, o diferență de aproximativ 26%. Această situație este agravată de gestionarea deficitară a eliminării plafonului de preț, iar incertitudinea a dus la creșterea artificială a prețurilor pe piața angro.
Impactul prețurilor asupra consumatorilor
Diferențele de preț, de câțiva bani pe kWh, se traduc în sume semnificative la nivelul facturilor anuale. De exemplu, pentru un apartament cu un consum anual estimat de 15.000 kWh, costul poate crește de la aproximativ 4.650 lei/an la 6.150 lei/an. Pentru o casă cu un consum anual estimat de 30.000 kWh, costul poate ajunge de la 9.300 lei/an la 12.300 lei/an. Creșterea prețului final implică și o majorare a sumei plătite ca TVA, afectând astfel bugetul consumatorilor.
Reglementări și transparență în piață
Autoritățile nu pot interveni direct asupra prețurilor decât în cazul încălcării legii. O soluție propusă este obligarea furnizorilor să declare transparent marja comercială, pentru ca consumatorii să știe clar ce parte din preț reprezintă costuri și ce parte reprezintă profit. Această practică ar putea permite sancționarea furnizorilor care depășesc marja declarată.
Concluzie
Eliminarea plafonului de preț și noile oferte de furnizare pentru gaze naturale în România indică o schimbare semnificativă pe piață, cu implicații directe asupra costurilor pentru consumatori și necesitatea unei transparențe mai mari în structura prețurilor.
