Generația Z și așteptările în carieră: Un sfert dintre tineri rămân fără loc de muncă
Generația Z, tinerii născuți între 1996 și 2015, are preferințe speciale când vine vorba despre alegerea unui loc de muncă. Spre deosebire de angajatorii lor, care sunt de obicei mai în vârstă, acești tineri caută un echilibru între viața personală și carieră, ceea ce le influențează semnificativ alegerile profesionale. Acest aspect ar putea explica de ce România continuă să se plaseze la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește angajarea tinerilor.
Potrivit specialiștilor, 26% dintre tinerii români nu lucrează. Sociologul Romulus Oprica afirmă că „ceea ce nu sunt expuși unui sistem de educație adaptat zilelor noastre se pierd, pentru că există ceva mult mai atractiv”. El subliniază că „școala și munca înseamnă să depui efort, iar efortul doare”, evidențiind problema abandonului școlar în România.
Tinerii care ajung pe piața muncii fără experiență vin, de asemenea, cu așteptări salariale mai mari decât competențele și cunoștințele pe care le dețin. Loredana Stanciu, coordonator la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră UPT, menționează că „e nevoie de multă comunicare și de multă răbdare” în interacțiunea cu această generație, care este considerată foarte sensibilă.
Unii tineri își exprimă așteptările salariale, cum ar fi: „6.000 – 7.000 de lei”, „mi-ar trebui măcar 5.000 de lei” sau „un salariu decent în România e de la 1.000 de euro în sus”.
Diferențele de mentalitate între generații reprezintă o altă provocare în căutarea unui loc de muncă. Un tânăr afirmă că „se pune o barieră între generația noastră și cei vechi, fiindcă am fost crescuți altcumva. Nu își mai doresc să muncească, vor să facă banii mult mai ușor, se feresc de muncă”. Cu toate acestea, există și tineri dispuși să învețe, care spun: „prima oară mă gândesc să știu, să pun prima bază a cunoștințelor, abia după aia o să am cerințe”.
Răzvan Iordache, specialist în marketing, subliniază importanța adaptării atât din partea angajatorilor, cât și a profesorilor, afirmând că „dacă timpurile s-au schimbat, trebuie să ne schimbăm și noi”.
Problema șomajului tinerilor nu este specifică doar României, ci se confruntă și alte state europene, precum Spania, Suedia și Grecia, cu un număr mare de tineri șomeri.
