Generațiile de ieri și de azi: abilități dispărute în ochii psihologilor
Copilăria în anii ’80 și ’90
Generațiile care au crescut în anii ’80 și ’90 au avut o copilărie diferită față de cea a copiilor de astăzi. Libertatea de a explora străzile fără supraveghere constantă a fost esențială în formarea abilităților sociale și emoționale. Psihologii subliniază că această autonomie a contribuit la dezvoltarea încrederii în sine și a capacității de a gestiona situații dificile.
Autonomie și responsabilitate
Copiii din acea perioadă erau obișnuiți să meargă singuri la școală, să facă cumpărături și să rezolve probleme fără ajutorul adulților. Aceste experiențe au dus la creșterea abilităților de autonomie și responsabilitate, având un impact pozitiv asupra performanțelor lor școlare și a rezilienței în fața provocărilor.
Învățarea prin experiență
În absența tehnologiei, copiii învățau să rezolve probleme reale și să facă față conflictelor prin încercare și eroare. Psihologii afirmă că aceste situații au contribuit la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor și a echilibrului emoțional, abilități care sunt mai rar întâlnite în rândul generației actuale din cauza intervenției constante a adulților.
Comunicarea directă și empatia
Interacțiunile față în față erau norma, iar copiii învățau să interpreteze tonul vocii și limbajul corpului. Studiile sugerează că aceste experiențe dezvoltă empatia și inteligența emoțională, competențe care sunt afectate de comunicarea mediată de ecrane în prezent.
Plictiseala și creativitatea
Timpul nestructurat era esențial pentru dezvoltarea creativității. Plictiseala era văzută ca o oportunitate de a lăsa imaginația să evolueze, în contrast cu stimularea digitală constantă de astăzi, care limitează gândirea inovatoare.
Joaca în aer liber și evaluarea riscurilor
Activitățile în natură, precum cățăratul în copaci și explorarea cartierului, dezvoltau capacitatea de evaluare a riscurilor și competențele fizice. Această „joacă riscantă” este recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății mintale și a încrederii în sine, aspecte care sunt acum mult mai restricționate.
Rezolvarea conflictelor între copii
Conflictele erau gestionate de copii, ceea ce le permitea să dezvolte abilități sociale și de mediere. Intervenția adulților a crescut în intensitate, diminuând astfel aceste ocazii de învățare.
Atenția și răbdarea
Copiii din anii ’80 și ’90 erau obișnuiți să se concentreze pe activități fără întrerupere, ceea ce favoriza dezvoltarea atenției susținute, un factor important pentru succesul academic. Răbdarea, învățată prin așteptarea recompenselor, este astăzi o abilitate tot mai rară.
Posibilitatea de a cultiva abilități în prezent
Psihologii afirmă că abilitățile esențiale, precum autonomia, reziliența și creativitatea, pot fi cultivate și astăzi printr-un echilibru între protecție și libertate, precum și între tehnologie și experiențe reale.
În concluzie, generațiile anterioare au dezvoltat abilități fundamentale pentru viață prin experiențe care sunt din ce în ce mai rare în contextul actual, iar recuperarea acestor abilități este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor de azi.
