Critica lui Gheorghe Piperea la adresa lui Raed Arafat
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a criticat sever secretarul de stat Raed Arafat, în urma declarațiilor acestuia referitoare la necesitatea unei legislații care să limiteze accesul minorilor la rețelele sociale. Piperea a acuzat autoritățile de „tendințe autoritariste”, afirmând că măsurile propuse ar încălca libertatea copiilor și a părinților.
Acuzații legate de restricțiile pandemiei
Într-o postare pe rețelele de socializare, Piperea a subliniat că Arafat a „închis în case” copiii și adolescenții timp de doi ani în timpul pandemiei, obligându-i să participe la „școala online”. El a explicat că, după redeschiderea școlilor, copiii au fost supuși unor măsuri stricte, inclusiv utilizarea măștilor, distanțare socială și teste anti-virus, ceea ce a dus la probleme de sănătate mintală pentru mulți dintre ei.
Legătura cu tendințele europene
Piperea a asociat propunerea lui Arafat cu o tendință mai largă la nivel european, menționând exemplele Franței și ale liderilor europeni precum Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen. El a sugerat că Arafat ar dori să fie apreciat de aceștia prin măsurile pe care le propune.
Critica responsabilității transferate
Avocatul a afirmat că interdicția propusă ar transfera responsabilitatea protecției minorilor de la familie și școală către „algoritmi și birocrați”. Piperea a ironizat ideea ca Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de Arafat, să se implice în reglementarea mediului online, comparând-o cu o „stare de alertă permanentă” similară cu restricțiile din perioada pandemiei.
Implicarea influencerilor și rețelelor sociale
Piperea a adăugat că o astfel de legislație ar afecta rețelele sociale și influencerii, menționând că nu ar regreta dispariția acestora, având în vedere modul în care au influențat percepția publicului despre Arafat în trecut.
Concluzie
Critica lui Gheorghe Piperea aduce în discuție implicațiile unei posibile legislații care ar limita accesul minorilor la rețelele sociale, subliniind riscurile de transferare a responsabilității protecției minorilor către entități externe, precum birocrații, și punând la îndoială eficiența măsurilor de protecție în fața libertății individuale.
