Refuzul lui Putin de a accepta armistițiul în Ucraina reprezintă o înfrângere pentru Trump
Dorința președintelui american Donald Trump de a obține un armistițiu de 30 de zile în Ucraina este considerată de experți ca fiind „nefezabilă”. Armand Goșu, profesor și specialist în spațiul ex-sovietic, a afirmat că refuzul lui Vladimir Putin de a accepta necondiționat încetarea focului reprezintă o înfrângere pentru Trump.
Conform lui Goșu, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, va trebui să participe la discuții cu rușii din Arabia Saudită, având sarcina de a convinge ucrainenii să accepte armistițiul, ceea ce este deja considerat „penibil”. În cadrul discuțiilor inițiale, Trump pare să nu înțeleagă rolul său și riscă să fie manipulat de Rusia. Deși Rusia se va implica în negocieri, Goșu subliniază că este prematur să tragem concluzii definitive.
Goșu a explicat că presiunea este exercitată asupra ucrainenilor, care au acceptat anumite condiții, în timp ce rușii nu au acceptat armistițiul, fără a oferi un răspuns clar. Această situație complică poziția lui Trump, care se bazează pe un aparat de propagandă solid, capabil să transforme orice eșec într-o victorie. În timp ce presa din Moscova laudă „victoria diplomatică” a lui Putin, presa republicană din SUA susține că Trump a obținut un succes.
Goșu a mai menționat că Trump nu dispune de instrumentele necesare pentru a pune presiune pe Rusia, refuzând să utilizeze sancțiuni economice majore și sprijin militar pentru Ucraina. Aceasta ar putea duce la o stagnare a negocierilor, iar Trump ar putea să-și piardă interesul pentru problematica Ucrainei, având în vedere că miza este extrem de mare pentru administrația de la Washington.
În plus, Goșu a subliniat că Trump nu înțelege cum trebuie purtate negocierile cu Putin și că acesta „făcea mișto de el”. Expertul a avertizat că negocierile conduse de Trump ar putea duce la un „dezastru de proporții epice” pentru Ucraina. Goșu sugerează că Trump nu are un plan clar și va încerca să stabilească o agendă minimă pentru negocieri, asemănătoare cu un „Ialta 2.0”, prin care liderii globali își împart influența.
În concluzie, Goșu consideră că miza pentru Europa și aliații săi este majoră, necesitând timp pentru a se pregăti militar. Schimbările legislative din Germania și Polonia indică o reacție rapidă, în timp ce România rămâne în urmă. Provocările pentru Rusia vor fi considerabile, iar deciziile luate de partea americană vor influența soarta negocierilor și stabilitatea regiunii.
