Impactul canalelor proruse de pe Telegram asupra alegerilor din România
Aplicația de mesagerie Telegram, deși nu este prima alegere în materie de social media în România, este utilizată de 26% dintre români cel puțin o dată pe lună. A devenit un teren important pentru actorii proruși care urmăresc să submineze procesele democratice, conform unui raport publicat de organizația OpenMinds.
Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte și este frecvent utilizat de grupurile de extremă dreapta și de alte grupuri radicale din Europa, care pot fi interzise pe platformele mainstream. Au fost identificate 202 de canale în limba română pe Telegram, acestea putând fi împărțite în mai multe grupuri. Cel mai mare grup, care reprezintă un sfert din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale), majoritatea conținutului lor (42%) fiind dedicat Ucrainei, iar 30% știrilor din România.
Al doilea grup este format din canale de teorii ale conspirației (39 canale), care dedică o treime din conținutul lor teoriilor conspiraționiste și informațiilor alternative. Al treilea grup include actori locali pro-Kremlin (39 canale), care se concentrează pe perspectivele pro-Kremlin, nu doar în privința Ucrainei (43%), ci și a politicii internaționale (18%). Acest grup include versiunile moldovenești și românești ale Sputnik și ambasada Rusiei în România. Al patrulea grup cuprinde mass-media și agregatoare de știri relativ neutre (30 canale), iar al cincilea grup este format din canale religioase (15 canale), care, deși apolitice în majoritate, pot oferi puncte de vedere politice conservatoare.
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul difuzor al narațiunii că România se transformă într-o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi. Într-o săptămână de vârf, s-au înregistrat cu 38% mai multe mențiuni decât în întreaga lună precedentă, iar 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin.
Canalele religioase au acuzat guvernul de o „lovitură de stat”, iar politiciana de extremă dreapta Diana Șoșoacă a declarat că România este o „adevărată dictatură”. Alte canale consideră protestele de masă susținute de partidele de extremă dreapta ca fiind o modalitate de a inversa „tirania”. În cadrul scenei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, constituind 24% din rețea, care au repostat constant propagandă rusă din 2022.
Printre sursele de propagandă se numără mass-media finanțată de stat, precum RT și Sputnik, și alte canale pro-Kremlin. De asemenea, au fost găsite peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, cu o medie de 103 pe lună. Majoritatea canalelor românești care au o orientare prorusă combină această narațiune cu teorii conspiraționiste sau naționalism de dreapta.
Canalele Telegram susțin candidații „anti-establishment”, cum ar fi George Simion, liderul partidului AUR, care caută voturile alegătorilor favorabili lui Călin Georgescu. Alți candidați includ Crin Antonescu, Nicușor Dan, Victor Ponta și Elena Lasconi. Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită, iar criticile se concentrează pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe prim-ministrul Marcel Ciolacu, acuzați de incapacitatea de a combate corupția.
Canalele pro-Kremlin promovează o aliniere constantă între George Simion și narațiunile despre un „sistem” corupt, numind actualul guvern român „dictatură” și „globaliști”. Anularea alegerilor a dus la compararea actualului guvern cu regimul lui Nicolae Ceaușescu. George Simion a declarat că anularea alegerilor reprezintă „sfârșitul democrației”.
În contextul electoral, forțele antiguvernamentale adoptă abordări contradictorii față de imaginea lui Ceaușescu, dar toate sprijină candidatura lui Georgescu. Alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția României în NATO, iar intenția lui Simion de a-l readuce pe Georgescu în politică ridică îngrijorări cu privire la posibila influență a Kremlinului în UE.
