Impactul cofeinei asupra creierului în timpul somnului
Un nou studiu realizat de Universitatea din Montreal a relevat că, pe lângă efectul său binecunoscut de a menține treji, cofeina modifică activitatea cerebrală și în timpul somnului. Aceasta slăbește undele asociate cu odihna profundă și afectează procesele de refacere cognitivă, în special la tineri.
Oamenii de știință au observat că, deși cofeina crește complexitatea semnalelor cerebrale, aceasta poate împiedica un somn odihnitor. Cofeina nu doar că menține alertă persoana, ci alterează și modul în care funcționează creierul. Tinerii cu vârste între 20 și 27 de ani sunt afectați într-o măsură mai mare de aceste modificări. Analizele ulterioare au arătat că cofeina influențează oscilațiile lente ale activității electrice cerebrale, cunoscute sub denumirea de unde delta, teta și alfa, care sunt asociate cu un somn profund și restaurator. Cofeina slăbește aceste unde, în special în faza de somn non-REM, esențială pentru consolidarea amintirilor și reîncărcarea funcțiilor cognitive.
„Aceste modificări sugerează că, chiar și în timpul somnului, creierul rămâne într-o stare mai activată, mai puțin restauratoare, sub influența cofeinei”, afirmă neurocercetătorii. Această schimbare a activității ritmice a creierului ar putea explica de ce cofeina afectează eficiența cu care creierul se recuperează peste noapte, având posibile consecințe asupra procesării memoriei.
În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat 40 de voluntari și le-au monitorizat activitatea cerebrală prin electroencefalograme (EEG) pe parcursul a două nopți. Într-una dintre nopți, participanții au primit un placebo, iar în cealaltă, o capsulă cu 200 de miligrame de cofeină (echivalentul a una-două cești de cafea). Diverse metode statistice au fost utilizate pentru a valida rezultatele și a confirma că diferențele observate în activitatea cerebrală au fost provocate de consumul de cofeină, demonstrând o tendință spre criticitate și o activare neuronală mai intensă.
„Deși această stare este utilă în timpul zilei pentru concentrare, ea ar putea interfera cu odihna pe timp de noapte”, explică cercetătorii. Creierul nu s-ar relaxa și nici nu s-ar recupera corespunzător. În ceea ce privește reacțiile diferite în funcție de vârstă, cercetătorii sugerează că modificările cerebrale apărute odată cu înaintarea în vârstă ar putea fi responsabile. Moleculele de adenozină se acumulează treptat în creier pe parcursul zilei, ceea ce duce la apariția senzației de oboseală spre seară. Cofeina acționează blocând receptorii cu care interacționează adenozina, oferind astfel o energie temporară.
Receptorii de adenozină sunt mai numeroși în creierele tinere, ceea ce ar putea explica de ce tinerii sunt mai sensibili la efectele cofeinei, atât pozitive, cât și negative, care mențin creierul prea activ în timpul nopții. „Cofeina este un stimulent psihoactiv consumat zilnic de oameni din toate categoriile de vârstă, printr-o mare varietate de produse precum cafea, ceai, băuturi răcoritoare, energizante, ciocolată și diverse medicamente”, conchid cercetătorii, subliniind importanța înțelegerii impactului cofeinei asupra creierului în timpul somnului și în funcție de vârstă.
