Impactul consumului crescut de zahăr și grăsimi în timpul sarcinii asupra riscurilor de ADHD și autism la copii
O cercetare recentă din Danemarca sugerează că dieta mamei în timpul sarcinii, caracterizată printr-un model alimentar occidental bogat în grăsimi și zahăr și sărac în ingrediente proaspete, poate crește riscul de tulburări de neurodezvoltare, precum ADHD și autism, la copii. Studiul, realizat de Universitatea din Copenhaga și Asociația Copenhaga Studii prospective privind astmul în copilărie (COPSAC), a identificat o asociere clară între dieta maternă și dezvoltarea acestor tulburări.
Potrivit cercetătorilor, o dietă mai apropiată de modelul occidental – bogată în grăsimi, zahăr și produse rafinate și săracă în pește, legume și fructe – este asociată cu un risc crescut de ADHD și autism. De exemplu, chiar și devierile moderate spre o dietă mai occidentală au fost legate de un risc crescut cu 66% de ADHD și cu 122% de autism.
Studiul a analizat datele a peste 60.000 de perechi mamă-copil, inclusiv probe de sânge și diagnostice ADHD, din patru cohorte mari independente din Danemarca și Statele Unite. Cercetătorii au folosit metabolomica pentru a explora legăturile dintre dietă și tulburările de neurodezvoltare, consolidând credibilitatea rezultatelor prin validarea în trei dintre cele patru cohorte.
Asocierea dintre dieta maternă și riscul de ADHD a fost cea mai puternică în primul și al doilea trimestru de sarcină, sugerând că aceste etape sunt critice pentru dezvoltarea creierului. Cercetătorii au identificat 43 de metaboliți specifici în sângele matern legați de o dietă occidentală, dintre care 15 erau asociați în mod special cu riscul crescut de ADHD. Acești metaboliți sunt derivați din aportul alimentar și joacă roluri importante în reglarea inflamației și stresului oxidativ, factori esențiali în neurodezvoltarea timpurie.
Studiul ridică întrebări importante despre eficiența actualelor recomandări dietetice pentru femeile însărcinate. În Danemarca, aceste recomandări se concentrează pe o dietă echilibrată, similară cu cea a populației generale, dar cercetătorii sugerează că multe femei însărcinate ar putea să nu respecte optim aceste indicații, ceea ce ar putea influența sănătatea copilului.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature Metabolism și a fost realizată în colaborare cu Cohorta națională daneză de naștere (DNBC) și cohorta VDAART din Statele Unite. În total, au fost analizate următoarele cohorte:
- COPSAC2010 (Danemarca, 508 perechi mamă-copil) – evaluări clinice detaliate ale neurodezvoltării la 10 ani.
- Cohorta Națională Daneză de Nașteri (DNBC) (Danemarca, 59.725 perechi mamă-copil) – studiu amplu bazat pe populație pentru validarea modelelor alimentare.
- VDAART (Statele Unite, 656 perechi mamă-copil) – utilizat pentru validarea modelelor alimentare și metaboliții din sânge.
- COPSAC2000 (Danemarca, 348 perechi mamă-copil) – analiză metabolomică pentru a identifica o semnătură metabolică specifică.
Deși studiul arată o asociere statistică puternică între dieta occidentală și riscul de ADHD și autism, este important de menționat că acesta este un studiu observațional, ceea ce înseamnă că nu dovedește în mod concludent că dieta cauzează aceste tulburări. De asemenea, informațiile despre dietă au fost colectate prin chestionare de autoevaluare, ceea ce poate introduce erori.
