Impactul PNRR asupra creșterii economice a României
Un studiu al Băncii Naționale a României subliniază că fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au avut un impact semnificativ asupra creșterii economice a României în perioada post-pandemică. Între 2022 și 2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și o rată scăzută de absorbție a fondurilor amenință realizarea acestor beneficii, cu doar 27% dintre jaloanele asumate îndeplinite și sub 40% din fonduri atrase până în toamna lui 2025.
Contribuția PNRR la PIB
Studiul a folosit metoda controlului sintetic pentru a analiza cum ar fi evoluat economia fără PNRR. Rezultatul arată că, în absența acestuia, PIB-ul ar fi crescut considerabil mai puțin. O analiză suplimentară pe 11 economii din Europa Centrală și de Est a arătat că o creștere de 1 punct procentual a fondurilor europene atrase într-un an este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an. Pe termen mediu, impactul cumulat ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, atingând un maxim la circa trei ani după cheltuirea fondurilor.
Factori care influențează eficiența fondurilor europene
Impactul fondurilor europene este limitat de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, creșterea este nesemnificativă, atingând doar 0,11 puncte procentuale. În contrast, în economiile cu un control al corupției eficient, efectul poate crește până la 0,64 puncte procentuale. Astfel, nu doar volumul fondurilor contează, ci și capacitatea statului de a le transforma rapid în investiții funcționale.
Problemele de absorbție ale României
România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe. Până în noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR fuseseră primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, doar 27% erau îndeplinite. La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%. România cheltuise sub 20% din alocările PNRR, iar întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi și inflație ridicată.
Provocările post-2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026, după care statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument. Dacă România ar absorbi integral fondurile rămase, echivalentul a circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, această estimare este considerată optimistă și depinde de ritmul real de implementare. Neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea acestora din bugetul național, afectând deficitul.
Beneficiile și riscurile financiare
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, în timp ce contribuția la bugetul UE a fost de 35 de miliarde, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR riscă să genereze un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice, afectând astfel și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și prin programul european SAFE, destinat securității, dar care se bazează pe împrumuturi și nu pe granturi, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar.
Concluzie
Impactul PNRR asupra dezvoltării economice a României este semnificativ, dar provocările legate de absorbția fondurilor și calitatea instituțiilor pot limita beneficiile pe termen lung, iar viitorul economic al țării după 2026 depinde de capacitatea de a gestiona și implementa eficient aceste fonduri.
