Impactul poluării asupra gândirii
Cercetările recente publicate în jurnalul The Lancet Healthy Longevity, coordonate de Jorge Arias de la Torre de la Universitatea din León și profesor la King’s College London, analizează efectele poluării aerului asupra funcției cognitive la adulți cu vârste între 45 și 64 de ani, născuți după 1946. Studiul a urmărit expunerea acestora la poluanți și impactul asupra creierului în etapele ulterioare ale vieții.
Metodologia studiului
Participanții au fost evaluați pentru nivelurile de dioxid de azot, oxizi de azot și particule în suspensie. Ulterior, între 69 și 71 de ani, cercetătorii au analizat funcția cognitivă și structura cerebrală prin teste de memorie, teste de viteză de procesare a informației și investigații prin rezonanță magnetică. Prin combinarea acestor date cu măsurătorile mediului înconjurător, echipa a putut determina impactul pe termen lung al poluării aerului.
Rezultatele studiului
Analiza a arătat că persoanele expuse la niveluri ridicate de dioxid de azot și particule în suspensie au avut o procesare mentală mai lentă și o deteriorare a funcției cognitive pe termen lung. Studiul a identificat și modificări structurale ale creierului: expunerea la oxizi de azot a fost asociată cu reducerea volumului hipocampului, zona responsabilă de memorie și învățare, iar expunerea la dioxid de azot și particule a condus la creșterea ventriculilor cerebrali, un semn al atrofiei cerebrale.
Implicarea politicilor de mediu
Autorii studiului subliniază necesitatea adoptării unor politici eficiente de reducere a emisiilor poluante. Reducerea expunerii la particule nocive este esențială nu doar pentru sănătatea respiratorie sau cardiovasculară, ci și pentru protejarea creierului și prevenirea declinului cognitiv pe termen lung.
Concluzie
Impactul poluării aerului asupra funcției cognitive evidențiază importanța urgentării măsurilor de protecție a mediului, având în vedere consecințele pe termen lung asupra sănătății mentale.
