Impactul alertelor Ro-Alert asupra sănătății psihice
Medicul psihiatru Cristian Paparau atrage atenția asupra efectelor psihologice ale mesajelor Ro-Alert, în special în cazul avertizărilor meteo frecvente. Acesta subliniază că alertele repetate pot provoca reacții de anxietate, având un impact negativ asupra sănătății mintale a populației.
Mecanismele psihologice implicate
În opinia sa, fiecare alertă sonoră puternică activează în creier mecanismele asociate cu pericolul real. Amigdala nu distinge între un risc major și un inconvenient minor, ceea ce duce la o reacție automată a organismului: creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și eliberarea cortizolului. Aceste reacții pot conduce la episoade de panică nocturnă și o stare persistentă de neliniște, în special pentru persoanele predispuse la anxietate.
Frica și efectele sale colective
Paparau observă și un efect colectiv al alertelor, care determină comportamente precum golirea magazinelor și cumpărături preventive pentru situații gestionabile. Reacțiile nu sunt dictate de realitatea obiectivă, ci de percepția unui pericol iminent, iar frica devine contagioasă.
Oboseala de alarmă
Specialistul menționează fenomenul de „oboseală de alarmă”, care se produce prin expunerea frecventă la mesaje de urgență pentru situații ce nu sunt dramatice. Aceasta poate menține populația într-o stare constantă de tensiune sau, dimpotrivă, poate conduce la ignorarea avertizărilor importante.
Necesitatea proporționalității în comunicare
Paparau susține importanța unei comunicări echilibrate și raționale, având în vedere că o societate expusă constant la alerte dramatice își reduce pragul de toleranță la disconfort. Iarna, de exemplu, este asociată cu zăpadă, iar nu orice ninsoare ar trebui percepută ca un dezastru.
Concluzie
În concluzie, sănătatea mintală colectivă are nevoie de un echilibru între informare și liniște, întrucât sunetul alarmelor riscă să devină mai puternic decât evenimentele în sine.
