Impozitarea Progresivă: O Măsură Controversată în Contextul Austerității Românești
Economia României se confruntă cu un deficit semnificativ, iar cetățenii ajung să muncească până în luna iunie doar pentru a-și plăti impozitele. În acest context, Guvernul propune reintroducerea impozitării progresive, un proiect fiscal controversat.
Propunerea Guvernului
Impozitarea progresivă este susținută de politicieni precum Florin Manole, care afirmă că măsura ar urmări să redistribuie resursele de la „cei bogați” către cei cu venituri mici. Totuși, criticii avertizează că aceasta ar putea afecta negativ clasa medie.
Definiția Veniturilor Mari
Propunerea preconizează abandonarea cotei unice în favoarea unor praguri diferite de impozitare. Deși detaliile nu sunt definitive, se discută despre menținerea unei cote de 10% pentru salariile minime sau medii, cu cote de 15%, 20% sau 25% pentru „venituri mari”. O problemă majoră este lipsa unei definiții clare a „salariului mare”, având în vedere discrepanțele regionale din România.
Argumentele Pro
Sustinătorii impozitării progresive afirmă că România este una dintre puținele țări din UE care utilizează cota unică. Aceștia susțin că impozitarea progresivă ar permite colectarea unor sume mai mari pentru servicii publice esențiale, precum sănătatea și educația, și că cei cu venituri mari ar trebui să contribuie proporțional mai mult.
Argumentele Contra
Criticii măsurii subliniază trei argumente principale:
- Infrastructura ANAF: Implementarea impozitării progresive necesită un sistem digitalizat care să poată urmări veniturile globale ale contribuabililor, iar infrastructura actuală a ANAF este considerată insuficientă.
- Exodul Creierelor: Specialiștii din domenii precum IT, medicină sau inginerie ar putea alege să părăsească țara dacă venitul lor net este diminuat.
- Munca „la Negru” sau „la Gri”: Istoria arată că impozitele mari pot duce la subdeclararea veniturilor, iar companiile ar putea reveni la practici de plată neoficială.
Povara Fiscală și Contextul Austerității
România are deja una dintre cele mai mari poveri fiscale pe muncă din UE, în special pentru salariile mici și medii, cu aproape 43% din costul total al angajatorului îndreptat către stat. Consultanții fiscali avertizează că introducerea impozitării progresive fără o reducere a taxelor pentru cei cu venituri mici ar putea fi o formă de mărire a impozitelor.
Reformă sau Sancționare a Succesului?
Impozitarea progresivă ar putea deveni un instrument de penalizare a celor care performează, dacă nu este însoțită de o reformă a cheltuielilor statului. Cetățenii, care resimt lipsa serviciilor de calitate, ar putea percepe o nouă taxă pe succes ca pe o adâncire a prăpastiei de încredere între contribuabili și autorități.
În concluzie, impozitarea progresivă în România ridică întrebări fundamentale despre echitatea fiscală și sustenabilitatea economică, având potențialul de a influența semnificativ relația dintre stat și contribuabili.
