Încheierea unei epoci
Fabrica de ciorapi Ciserom din Sebeș, un brand românesc de tradiție, își închide porțile după aproape 100 de ani de existență. Această decizie a fost determinată de pierderi financiare constante și dificultăți în menținerea producției într-o piață din ce în ce mai competitivă.
Detalii despre închidere
Conducerea companiei a anunțat casarea liniilor de producție, vânzarea activelor și concedierea celor 98 de angajați rămași. Reprezentanții companiei au menționat că „produceam o pereche de șosete cu 17 lei și o vindeam cu 5 lei,” subliniind că o astfel de situație nu putea continua.
Investiții și eforturi de redresare
Un investitor din Sibiu a preluat anul trecut pachetul majoritar și a încercat să redreseze afacerea prin investiții și adaptarea producției la cerințele pieței, inclusiv prin produse ecologice. Cu toate acestea, pierderile financiare au continuat să crească. În 2023, Ciserom a raportat o cifră de afaceri de 19 milioane de lei, dar și pierderi de 1,8 milioane de lei.
Istoricul Ciserom
Fabrica Ciserom a fost fondată în 1927 de Gustav Bahner din Liechtenstein și a fost preluată în 1928 de Uzinele Textile Românești. După al Doilea Război Mondial, unitatea a intrat în patrimoniul statului și a fost cunoscută sub numele „TEBA”. În 1990 a adoptat denumirea de „Ciserom” și a fost privatizată în 1995.
La apogeul său, fabrica avea aproximativ 3.000 de angajați și exporta produse în peste 20 de țări. Totuși, în ultimii șase ani, compania a înregistrat pierderi consecutive, în ciuda eforturilor depuse pentru modernizare. În 2022, cifra de afaceri a fost de 12,6 milioane de lei, cu o pierdere de peste 760.000 de lei.
Impactul închiderii
Investitorul care a preluat controlul companiei în 2023 a exprimat regretul față de soarta angajaților, menționând că a dorit să construiască un business solid alături de ei. Închiderea Ciserom marchează dispariția uneia dintre cele mai longevive fabrici din județul Alba și un capitol important din istoria industriei textile românești.
Concluzie: Închiderea Ciserom nu doar că afectează angajații, ci și economia locală, subliniind provocările cu care se confruntă industria textilă românească în contextul globalizării și al competiției acerbe.
