Inițiativa de finanțare pentru revitalizarea Europei ar putea marca o turnură semnificativă în asistența oferită Ucrainei
Programul de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru reînarmarea Europei, finalizat recent, ar putea reprezenta „un punct de cotitură foarte important” în sprijinul militar acordat Ucrainei de către Uniunea Europeană, conform declarațiilor comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius.
Fost prim-ministru al Lituaniei și primul comisar european pentru apărare, Kubilius a subliniat că se așteaptă ca multe state membre să solicite împrumuturi garantate de UE în cadrul programului „Acțiunea pentru securitate în Europa” (SAFE), care a fost aprobat miercuri. Comisia Europeană a propus aceste împrumuturi, alături de flexibilizarea normelor fiscale ale blocului, ca parte a unui plan de reînarmare în valoare de 800 de miliarde de euro, elaborat rapid după decizia fostului președinte american Donald Trump de a suspenda tot ajutorul militar al SUA pentru Ucraina.
Odată ce acordul de împrumut va fi aprobat săptămâna viitoare, statele membre ale UE vor avea la dispoziție șase luni pentru a elabora planuri pentru proiectele de apărare pe care doresc să le finanțeze. „Statele membre vor contracta aceste împrumuturi și le vor utiliza pentru achiziții comune împreună cu Ucraina și pentru nevoile Ucrainei”, a afirmat Kubilius.
Companiile britanice din domeniul apărării vor avea, de asemenea, mai multe oportunități de a se implica în proiecte de apărare finanțate prin acest program, datorită pactului de securitate UE-Marea Britanie semnat recent. Se preconizează că Regatul Unit și UE vor semna un acord tehnic privind SAFE, care va impune Londrei o taxă administrativă, însă guvernul britanic nu intenționează să solicite acces la împrumuturile garantate de UE, destinate statelor membre ale UE.
Kubilius a subliniat importanța strategică a acordului încheiat cu Regatul Unit, afirmând că „este imposibil să ne imaginăm arhitectura securității Europei fără Marea Britanie și fără Ucraina”, referindu-se la amenințarea imediată din partea Rusiei și la provocările pe termen lung reprezentate de transferul resurselor SUA către Asia-Pacific.
El a evidențiat că este esențial să se evite un „divorț furios și haotic” de SUA și a subliniat necesitatea unui acord rațional privind împărțirea responsabilităților în domeniul securității. Kubilius a exprimat încrederea că statele membre ale UE vor crește datoriile naționale pentru a cheltui cele 800 de miliarde de euro pentru apărare identificată de Comisie.
Până în prezent, 15 țări, inclusiv Germania și Polonia, au anunțat intenția de a utiliza flexibilitatea prevăzută în normele fiscale ale UE, însă economii mari precum Franța, Italia și Spania s-au abținut, fiind considerate reticente în a-și crește datoriile pentru apărare. Unii experți de la Bruxelles rămân sceptici cu privire la capacitatea UE de a atinge cifra de 800 de miliarde de euro.
Comisarul european a afirmat că Europa ar putea compensa orice deficit al ajutorului militar american pentru Ucraina. Până în prezent, Europa a acordat Ucrainei un ajutor militar de 62 de miliarde de euro, comparativ cu 64 de miliarde de euro din partea SUA, conform Institutului Kiel pentru Economia Mondială. De asemenea, Europa a trimis 70 de miliarde de euro în ajutor umanitar și financiar, în contrast cu 50 de miliarde de euro din partea SUA.
Conform Institutului Kiel, pentru a înlocui fluxurile de ajutor din SUA, Europa ar trebui să cheltuie 0,21% din PIB, comparativ cu efortul actual de 0,1% din PIB. Kubilius a menționat că un procent suplimentar de 0,1% nu ar afecta semnificativ situația financiară a statelor membre.
În final, Kubilius a subliniat că este o „iluzie” să se creadă că președintele rus, Vladimir Putin, dorește pacea, afirmând că „Calea către o pace justă este, de fapt, implementarea unei păci formale prin forță”. El a adăugat că succesul Ucrainei reprezintă, din perspectiva lui Putin, cel mai mare pericol.
