Între optimism și incertitudine: Noul președinte al României își începe mandatul în contextul unei crize politice în diminuare
Noul preşedinte ales al României, Nicuşor Dan, a depus luni jurământul, marcând sfârşitul provizoriu al celei mai grave crize politice care a afectat în ultimele decenii ţara membră a Uniunii Europene, după anularea alegerilor precedente. Nicuşor Dan, un matematician în vârstă de 55 de ani şi fost primar al capitalei Bucureşti, a câştigat decisiv alegerile tensionate în turul al doilea, pe 18 mai, învingându-l pe adversarul său de extremă dreapta, George Simion, care a contestat ulterior rezultatele la instanţa supremă, însă a fost respins săptămâna trecută.
Discursul de învestire
În discursul său de după ceremonie, Dan a promis că va aborda problemele economice ale României și că va fi un președinte „deschis la vocea societății”. Referindu-se la provocările economice care urmează, Dan a declarat că „pe scurt, statul român cheltuieşte mai mult decât îşi poate permite”.
„Este în interesul naţional al României să transmită un mesaj de stabilitate pieţelor financiare”, a subliniat el. „Este în interesul naţional să transmitem un semnal de deschidere şi previzibilitate mediului investiţional”, a insistat el. Dan a invitat cetăţenii să continue să se implice pentru a exercita o presiune pozitivă asupra instituţiilor statului român, astfel încât acestea să poată realiza reformele necesare.
Contextul alegerilor
Alegerile din luna mai au fost organizate la câteva luni după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile anterioare, în care Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta, a câştigat primul tur. Alegerile au fost anulate în urma acuzaţiilor de fraude electorale şi de interferenţă rusă, acuzaţii negate de Moscova. Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale a aruncat România într-o perioadă de turbulenţe politice fără precedent.
Provocările mandatului
Preşedintele are un mandat de cinci ani şi puteri decizionale semnificative în domeniul securităţii naţionale şi al politicii externe. În alegerile prezidenţiale repetate, Dan a candidat independent pe lista „România Curată”, reafirmând legăturile cu Occidentul, sprijinul continuu pentru Ucraina şi reformele fiscale.
Mulţi observatori au considerat rezultatul alegerilor crucial pentru menţinerea poziţiei României în cadrul alianţelor occidentale, mai ales în contextul continuării războiului din Ucraina. La o zi după ce a câştigat preşedinţia, Dan a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi i-a transmis că România „va rămâne un aliat de nădejde” în cadrul alianţei.
Provocarea imediată
La începutul mandatului său, Dan se confruntă cu provocarea imediată de a numi un prim-ministru care să poată obţine sprijinul necesar pentru a forma un guvern, o sarcină dificilă într-o ţară în care respingerea clasei politice a dus la apariţia unor figuri precum Georgescu şi Simion. Dan va trebui să facă faţă şi unei serii de alte crize, precum deficitul bugetar mare, diviziunile sociale profunde scoase la iveală de ciclul electoral haotic şi războiul care se prelungeşte la graniţă.
Cristian Andrei, consultant politic de la Bucureşti, afirmă că formarea unui nou cabinet va fi „o încercare majoră” care va arăta dacă Dan este capabil să medieze între partidele politice fragmentate. „Deşi criza economică este urgentă, diviziunile politice şi sociale sunt cele pe care noul preşedinte trebuie să le abordeze pe termen lung”, subliniază Cristian Andrei.
Ascensiunea politică a lui Nicuşor Dan
Dan a devenit cunoscut publicului larg ca activist civil prin Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, care avea ca scop salvarea patrimoniului arhitectural şi lupta împotriva proiectelor imobiliare ilegale. A câştigat sute de procese și s-a alăturat valului de proteste anticorupţie care a cuprins România la mijlocul anilor 2010. În 2016, a fondat partidul reformist Uniunea Salvarea României, dar l-a părăsit ulterior. În 2020, a câştigat alegerile pentru funcţia de primar al Bucureştiului și a fost ales anul trecut pentru un al doilea mandat, ocupându-se de proiecte cheie de infrastructură, precum modernizarea sistemelor de încălzire a locuinţelor din Bucureşti.
