Iohannis, Ciolacu și Ciucă, avertizați din timp despre criza bugetară iminentă în România
Conducerea politică a României, inclusiv președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, au fost informați încă din august 2024 despre riscurile unei crize bugetare iminente, conform unor documente „strict confidențiale”. Aceste documente au fost publicate în exclusivitate de Europa Liberă și au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș.
Informările au fost transmise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat, deoarece apariția lor în spațiul public ar fi generat „o criză de neîncredere” în capacitatea României de a-și plăti datoriile, conform lui Boloș. Acesta a menționat că, în 2024, întreaga clasă politică discuta despre nevoia de a nu majora impozitele și taxele, iar el a fost singurul care a trimis informări cu privire la execuția bugetară, care a fost publicată lunar, indicând o evoluție negativă a deficitului bugetar.
Documentul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” subliniază că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu sunt adoptate măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar. „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită”, se arată în document.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale, toate etichetate „strict confidențial”, prin care conducerea României a fost informată, între august și decembrie 2024, despre riscurile ca deficitul bugetar să fie mult mai mare decât cel prevăzut la începutul anului. Finanțele au avertizat principalele instituții ale statului despre riscurile de a nu găsi suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu, precum și despre riscul ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.
La plecarea sa de la Ministerul Finanțelor, pe 24 decembrie, deficitul bugetar al României era de 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei, iar estimările arătau că România ar putea încheia anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Într-o reacție la aceste informații, Marcel Ciolacu a negat că România riscă un colaps economic, afirmând că țara nu se află într-o situație de „dezastru economic” și acuzând teoriile „alarmiste” legate de situația economică. Ciolacu a subliniat că execuțiile bugetare sunt publice și pot fi verificate de oricine.
