Iranul provoacă Washingtonul: Își înarmează aliații din Irak cu rachete capabile să atingă Europa
Iranul a transferat pentru prima dată rachete cu rază lungă forțelor sale proxy din Irak, consolidând amprenta militară a regimului în regiune. Acest lucru survine în contextul amenințărilor președintelui Trump, care a avertizat că va trasa responsabilitatea Teheranului pentru acțiunile miliției sale, conform unor surse regionale.
Teheranul a sporit prezența sa în regiune prin furnizarea unui nou lot de arme unor puternice miliții șiite din Irak, subminând speranțele că ar putea să își retragă sprijinul în fața negocierilor cu Statele Unite cu privire la programul său nuclear și de rachete. Armele au fost transferate săptămâna trecută, iar rachetele sol-sol cu rază lungă de acțiune sunt acum în posesia unei miliții aliate Iranului în Irak. Surse au indicat că livrarea a fost organizată de Forțele Aeriene ale Gărzilor Revoluționare iraniene.
Iranul se pregătește pentru primele negocieri oficiale cu privire la programul său nuclear cu Statele Unite, de când președintele Trump a renunțat la acordul nuclear semnat de Obama în 2018. De asemenea, Iranul a fost considerat pe scară largă slăbit în ultimii ani, pierzând apărarea antiaeriană în jurul instalațiilor nucleare după o confruntare cu Israelul în octombrie, precum și în urma prăbușirii aliaților săi, Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban.
Într-o discuție recentă cu liderul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a solicitat Teheranului să ajungă la un acord în cadrul negocierilor care ar fi trebuit să aibă loc în Oman. „Dacă discuțiile nu vor avea succes, chiar cred că va fi o zi foarte proastă pentru Iran”, a declarat el.
Sursele au mai arătat că alte două tipuri de rachete, rachetele de croazieră Quds 351 și rachetele balistice Jamal 69, au fost introduse prin contrabandă în Irak săptămâna trecută. Acestea au o rază de acțiune mult mai mică decât noile rachete sol-sol, care pot fi poziționate pentru a ținti până în Europa. O sursă de informații regionale a descris transferul rachetelor ca o „mișcare disperată” a iranienilor, care riscă stabilitatea Irakului.
Grupul rebel Houthi din Yemen și milițiile aliate Iranului din Irak sunt văzute ca ultimele forțe care luptă în numele regimului din Teheran. În ultimele săptămâni, SUA au lovit ținte cheie houthi, ucigând un lider senior al serviciilor de informații, Abdul Nasser al-Kamali.
Irakul are propriile grupuri armate separatiste aliate cu Iranul, având o istorie anti-americană profundă, mai ales după invazia SUA din 2003. În ianuarie anul trecut, grupul de miliție Kataib Hezbollah a ucis trei militari americani în Iordania, iar SUA au ripostat printr-o lovitură cu dronă care l-a ucis pe liderul său, Abu Baqir al-Saadi, determinând grupul să suspende atacurile.
Evoluția actuală este contrară rapoartelor recente ale oficialilor și comandanților înalți irakieni care susțin că miliția susținută de Iran din Irak este „pregătită să se dezarmeze” pentru a evita un conflict cu America. Un politician șiit de rang înalt apropiat guvernului irakian a declarat că grupurile intenționează să respecte apelurile SUA de a se dezarma.
Analiștii sugerează că Iranul „se luptă” pentru a-și recăpăta influența în Orientul Mijlociu, determinând împuterniciții săi să își acopere pariurile. Unii lideri ai miliției au purtat discuții cu guvernul irakian despre demilitarizarea luptei lor și alăturarea la procesul politic. Totuși, Iranul ar putea intensifica sprijinul pentru miliții pentru a le convinge să întrerupă discuțiile și să continue lupta, având în vedere că acest lucru îi oferă beneficii în destabilizarea regiunii și creează oportunități pentru contrabandă și activități ilegale.
