Judecătorii solicită Curții Constituționale respingerea legii pensiilor magistraților
Asociația Forumul Judecătorilor din România a cerut Curții Constituționale să respingă proiectul de lege inițiat de Ilie Bolojan, care reglementează pensiile magistraților. Judecătorii susțin că modificările propuse ar elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrați, afectând astfel independența justiției și putând genera o criză de personal în sistemul judiciar, deja afectat de deficit de personal în anumite regiuni.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea pensiilor magistraților. Aceasta este a doua contestație a ÎCCJ, prima variantă a legii fiind declarată neconstituțională deoarece nu a fost obținut avizul CSM. ÎCCJ consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, iar aceasta este neclară, imprevizibilă și discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii speciale.
Declarațiile oficiale
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a afirmat că proiectul de lege discriminează magistrații și că elimină pensia de serviciu, încălcând astfel standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ subliniază că Guvernul nu a demonstrat urgența adoptării legii, care nu este o condiție din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Magistrații afirmă că nu au fost furnizate date privind impactul economic al reformei pensiilor și că termenii juridici folosiți în proiect nu sunt definiți în legislația actuală. De asemenea, regulile privind pensionarea sunt schimbate brusc, fără o perioadă de tranziție adecvată.
Datele prezentate
Conform datelor, 45% dintre magistrați vor avea vârsta de pensionare crescută la 65 de ani, iar 21% la 60-64 de ani. Magistrații se confruntă cu dezavantaje în comparație cu alte categorii cu pensii de serviciu, în ciuda faptului că statutul lor este garantat constituțional.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii a fost deja contestată la CCR, iar pe 20 octombrie, Curtea a stabilit că aceasta nu respectă Constituția din cauza neobținerii avizului CSM.
Diferența față de primul proiect
Al doilea proiect de lege, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, are ca diferență majoră o perioadă de tranziție extinsă de 15 ani, în loc de 10.
Principalele prevederi ale legii contestate
- Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani;
- Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
- Magistrații se pot pensiona anticipat cu penalizări, dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani;
- Există o eșalonare a creșterii vârstei de pensionare până în 2036.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Guvernul a încercat să obțină avizul consultativ al CSM, care a fost negativ.
În concluzie, modificările legislative propuse riscă să afecteze grav independența justiției și să conducă la o criză de personal în rândul magistraților, ceea ce ar putea avea implicații serioase asupra sistemului judiciar din România.
