Kremlinul denunță „tonul provocator” al Uniunii Europene
Kremlinul a denunţat vineri „retorica de confruntare” a Uniunii Europene, la o zi după un summit excepţional la Bruxelles. Cele 27 de state membre au aprobat un plan de consolidare masivă a capacităţilor lor de apărare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va fi nevoită să acţioneze pentru a răspunde la ceea ce el a numit planurile Uniunii Europene de militarizare a blocului comunitar, în care Rusia este poziționată ca principal adversar.
Liderii europeni au susţinut planurile executivului UE de a cheltui mai mult pentru apărare și de a continua sprijinul pentru Ucraina, în contextul în care preşedintele american Donald Trump s-a apropiat de Moscova și a tăiat ajutoarele militare pentru armata ucraineană, făcând presiuni asupra Kievului pentru a accepta concesii la viitoarele negocieri de pace cu Rusia.
Dmitri Peskov a afirmat: „Vedem că Uniunea Europeană discută acum în mod intens militarizarea UE şi dezvoltarea segmentului de apărare. Acesta este un proces pe care îl urmărim îndeaproape, deoarece UE poziţionează Rusia drept principalul său adversar.” El a denunțat o „retorică a confruntării” care se opune „căutării unei reglementări” la conflictul din Ucraina.
În cadrul summitului de la Bruxelles, cele 27 de state membre au susţinut planul Comisiei Europene, denumit „Rearming Europe”, care vizează mobilizarea a circa 800 miliarde de euro pentru a contracara dezangajarea SUA în materie de securitate pe Bătrânul Continent.
Peskov a adăugat: „Aceasta, desigur, ar putea constitui un subiect de îngrijorare profundă pentru noi şi ar putea fi nevoie să luăm măsuri adecvate pentru a ne asigura securitatea.” El a subliniat că „retorica şi gândirea de confruntare pe care le vedem acum la Bruxelles şi în capitalele europene sunt în mare contradicţie cu dorinţa de a găsi o soluţie paşnică la problema Ucrainei.” Peskov a menționat și declarațiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a evocat posibilitatea extinderii umbrelei nucleare a Franţei asupra altor ţări europene, subliniind necesitatea de a ține cont de „arsenalele nucleare europene” în discuțiile despre controlul armamentelor.
