Scăderea conexiunii oamenilor cu natura
Conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent, un fenomen evidențiat de un studiu publicat în revista Earth. Această pierdere a legăturii cu natura reflectă dispariția din cărți a termenilor legați de mediu, precum „râu”, „mușchi” sau „floare”. Fără politici și schimbări sociale semnificative, această tendință va continua, generând o „extincție a experienței” în rândul generațiilor viitoare.
Studiul lui Miles Richardson
Studiul realizat de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby, analizează pierderea contactului cu natura în ultimele două secole, bazându-se pe date privind urbanizarea și dispariția faunei sălbatice. O componentă esențială a acestei cercetări este constatarea că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a interacționa cu natura.
Declinul vocabularului natural
Richardson a observat o scădere semnificativă a utilizării cuvintelor legate de natură în cărți între 1800 și 2020, cu un vârf al declinului de 60,6% înregistrat în 1990. Modelările computerizate sugerează că generațiile viitoare vor continua să piardă contactul cu natura, din cauza urbanizării crescute și a lipsei de orientare din partea părinților.
Importanța conexiunii cu natura pentru sănătate
Conectarea cu natura este recunoscută ca o cauză fundamentală a crizei de mediu, având un impact crucial asupra sănătății mintale. Richardson subliniază că sunt necesare schimbări transformatoare pentru a îmbunătăți relația societății cu natura. Studiile arată că legătura părinților cu natura este cel mai puternic predictor al apropierei copiilor față de mediul natural.
Măsuri propuse pentru revitalizarea conexiunii cu natura
Conform cercetării, măsurile menite să crească implicarea publicului în natură nu sunt suficiente pentru a inversa declinul pe termen lung. Richardson recomandă colaborarea cu familiile pentru a implica copiii în natură, accentuând importanța transmiterii acestei legături intergeneraționale. El adaugă că, deși creșterea suprafețelor verzi în orașe este un pas înainte, rezultatele sugerează că este nevoie de o înverzire mult mai extinsă pentru a inversa declinul conexiunii cu natura.
Semne de speranță
Există semne pozitive pentru o posibilă schimbare culturală, Richardson observând o creștere a utilizării cuvintelor legate de natură în cărți, declinul scăzând de la 60,6% în perioada 1800–1990 la 52,4% în prezent. Aceasta ar putea indica o conștientizare ecologică tot mai mare, deși nu este clar dacă acest interes reflectă o adevărată reconectare cu natura.
Concluzie
Pierderea conexiunii cu natura are implicații semnificative pentru sănătatea mintală și pentru viitorul mediului, subliniind necesitatea unor intervenții profunde pentru a revitaliza această legătură esențială.



