Libertatea de opinie, într-o bătălie cruntă
Când Trump a ordonat desființarea US Agency for Global Media, agenția federală care finanțează radiodifuzorul Vocea Americii (VOA) și alte instituții ce promovează jurnalismul independent în străinătate, decizia a oprit brusc emisiunile în 49 de limbi, transmise către peste 425 de milioane de oameni. Președintele SUA a primit sprijin din partea unor figuri care rareori s-au aliniat vreunei administrații americane. De exemplu, Margarita Simonian, redactor-șef al postului de stat RT din Rusia, a descris decizia ca fiind „minunată”, iar publicația de stat chineză Global Times a apreciat că radiodifuzorii au fost aruncați de Casa Albă „ca o cârpă murdară”, punând capăt „otrăvii lor propagandistice”. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a numit decizia lui Trump „foarte promițătoare”.
Pe plan intern, Trump a continuat atacurile asupra presei, intentând procese împotriva CBS News și ABC, și încercând să blocheze accesul jurnaliștilor Associated Press la Casa Albă, precum și să taie finanțarea pentru NPR și PBS, instituții pe care le-a numit „monștri radicali de stânga”. De Ziua Mondială a Libertății Presei, observatorii avertizează că, în țările unde presa liberă este slabă, retragerea Americii din acest echilibru geopolitic va avea consecințe profunde.
Agenția Vocea Americii, fondată în 1942, a fost afectată grav de tăierile de buget, la fel și postul Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL), care difuzează în țări precum Belarus, Rusia și Ucraina. Jeffrey Gedmin, directorul Alhurra, canal de știri în limba arabă finanțat de SUA, a declarat că reducerea personalului și a programelor „va face ca vocea Americii să fie amuțită în Orientul Mijlociu”. În același timp, libertatea presei se erodează și în alte părți ale lumii, cu arestări și expulzări ale jurnaliștilor, cum ar fi corespondentul BBC Mark Lowen în Turcia, iar în Serbia apar avertismente grave privind amenințările la adresa libertății presei.
Marty Baron, fost redactor-șef al Boston Globe și Washington Post, subliniază că liderii autoritari nu mai simt presiune din partea Statelor Unite și că acest lucru le oferă „undă verde să atace presa cu mai multă agresivitate”. Steve Herman, corespondentul național-șef al VOA, a evidențiat că în unele state represive, instituția era singura conexiune cu SUA pentru cetățeni, iar retragerea acesteia a dus la întrebări despre ce s-a întâmplat cu America. Eforturile de desființare a VOA și altor instituții media sunt descrise de Herman ca fiind „o urgență constituțională”.
Deși un judecător federal a blocat temporar încercările de dizolvare a acestor entități media, incertitudinea persistă, iar guvernul urmează să facă apel. Retragerea presei finanțate de SUA are loc în paralel cu dificultățile financiare ale BBC World Service, o altă instituție importantă în promovarea jurnalismului independent la nivel global.
Jonathan Munro, director global al BBC News, avertizează că trei sferturi dintre țările lumii nu au o presă liberă, iar situația continuă să se agraveze, fiind însoțită de un val agresiv de dezinformare. Regimurile autoritare au început să reacționeze la retragerea Occidentului, extinzându-și influența mediatică. China și Rusia își manifestă ambițiile clare, iar Iranul și Turcia devin jucători tot mai activi. Aceste țări sunt prezente în Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, într-un spațiu pe care Occidentul a fost nevoit să-l părăsească din motive financiare.
Marty Baron concluzionează că pagubele provocate de strategia lui Trump ar putea fi ireversibile, descriind acțiunile sale ca fiind „profund distructive, fără nicio justificare logică” și afirmând că va fi foarte greu de reparat. Trump a dovedit că este extrem de eficient în a distruge, iar presa independentă rămâne una dintre țintele sale preferate.
