Liderii CSM, ÎCCJ și Parchetului General solicită o discuție urgentă despre reforma pensiilor pentru judecători
Şefii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Parchetului General au solicitat, într-un comunicat oficial, liderilor coaliţiei de guvernare organizarea „de urgenţă” a unei întâlniri pentru joi. Aceasta are ca scop discutarea proiectului din Parlament care prevede modificarea unor acte normative referitoare la pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Judecătorul Elena Costache, preşedintele CSM, împreună cu judecătorul Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ, şi Alex Florenţa, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, au adresat această solicitare liderilor coaliţiei de guvernare, care sunt iniţiatorii propunerii legislative.
Proiectul de lege, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare, printre care se numără Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian, a fost depus marţi la Camera Deputaţilor, în procedură de urgenţă. Actul normativ propus prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la ÎCCJ şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii se pot pensiona dacă au o vechime de minimum 25 de ani în funcţii specifice, precum şi o vârstă minimă de 48 de ani”, se arată în propunerea legislativă.
De asemenea, proiectul prevede o creştere eşalonată a vârstei standard de pensionare pentru magistraţi, care va ajunge la 65 de ani în 2045. Conform inițiativei legislative, judecătorii, procurorii şi personalul de specialitate juridică cu vechime de cel puţin 25 de ani se pot pensiona la 65 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu de 65% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 48 de luni. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăşi 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
Conform Anexei 3 la proiect, în perioada 2026-2029, vârsta standard de pensionare pentru magistraţi va creşte anual cu şase luni, atingând 49 de ani şi şase luni în 2029, iar ulterior va creşte anual cu un an până în 2045, când magistraţii se vor putea pensiona doar la 65 de ani.
Proiectul prevede, de asemenea, că personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi Parchete, cu o vechime de cel puţin 25 de ani, poate beneficia de pensie de serviciu la vârsta standard de pensionare, conform eşalonării, în cuantum de 65% din media salariilor brute lunare realizate în ultimele 48 de luni consecutive de activitate.
Reforma pensiilor de serviciu este inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede corectarea inechităţilor dintre beneficiarii pensiilor de serviciu şi cei din sistemul public de pensii, din perspectiva contributivităţii şi justiţiei sociale. În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii, inclusiv personalul din sistemul de justiţie, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentate de media indemnizaţiilor brute lunare şi sporuri, iar măsurile propuse vizează o aliniere a acestor pensii la nivelul tuturor beneficiilor de pensie.
