Presiunea politică asupra judecătorilor
Președinții celor 16 curți de apel din România au denunțat, într-un comunicat pe 5 august, presiunea politică exercitată asupra judecătorilor, acuzând politicienii că încearcă să limiteze accesul cetățenilor la justiție și că desfășoară o campanie de intimidare care afectează încrederea românilor în sistemul judiciar.
Acuzații aduse clasei politice
Judecătorii au condamnat atacurile repetate și nefondate la adresa lor, subliniind că dezbaterile recente privind modificarea condițiilor de pensionare a magistraților au fost marcate de discursuri agresive și etichetări care alimentează ostilitatea față de sistemul judiciar. Aceștia afirmă că scopul real al campaniei nu este reforma pensiilor, ci „timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în justiție”.
Impactul asupra justiției
Judecătorii subliniază că o justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, nu beneficiază cetățeanul, ci îl face vulnerabil în raporturile cu statul. Aceștia afirmă că, în momente dificile, puterea judecătorească are rolul de a restabili legalitatea, iar judecătorii trebuie să fie independenți și protejați de atacuri publice.
Discurs public al urii
Președinții curților de apel acuză Guvernul de susținerea unui „discurs public al urii” față de magistrați și contestă afirmația acestuia că, fără reforma pensiilor speciale, România ar risca să piardă peste 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Judecătorii subliniază că reforma pensiilor de serviciu a fost deja finalizată, iar vârsta de pensionare va crește la 60 de ani, conform standardelor europene.
Critica dublului standard
Judecătorii reproșează Guvernului dublă măsură, evidențiind că, în cazul pensiilor militarilor, modificările sunt propuse cu multă consultare și transparență, în contrast cu modul în care sunt tratați magistrații.
Concluzie
Atacurile asupra sistemului judiciar și presiunea politică asupra judecătorilor generează un climat de instabilitate care poate afecta grav încrederea cetățenilor în justiție și, implicit, funcționarea statului de drept în România.
