Liderii europeni promit susținere pentru Ucraina, dar rămân fără angajamente ferme
Liderii Uniunii Europene au declarat, joi, că vor continua să sprijine Ucraina, dar nu au aprobat imediat o solicitare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a oferi un pachet de cel puţin 5 miliarde de euro pentru achiziţii de artilerie. Apelul președintelui Zelenski a fost transmis liderilor UE reuniţi la Bruxelles prin intermediul unei legături video. „Avem nevoie de fonduri pentru obuze de artilerie şi am aprecia cu adevărat sprijinul Europei cu cel puţin cinci miliarde de euro cât mai curând posibil,” a spus Zelenski.
La sosirea sa la summitul de la Bruxelles, şefa politicii externe a blocului european, Kaja Kallas, a cerut liderilor să însoţească cuvintele de sprijin pentru Kiev cu fapte. „Cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici în spatele mesei de negocieri,” a subliniat Kallas.
În declaraţia aprobată de toţi liderii, cu excepția lui Viktor Orban, aceştia s-au angajat să „continue să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat şi previzibil.” De asemenea, au afirmat că statele membre ar trebui „să îşi intensifice urgent eforturile pentru a răspunde nevoilor militare şi de apărare presante ale Ucrainei.” Totuși, nu a existat niciun răspuns concret la propunerea lui Kallas de a se concentra pe ceea ce Zelenski considera că are nevoie cel mai urgent: 2 milioane de proiectile de artilerie la un cost de 5 miliarde de euro.
După rezistenţa din partea unor ţări, în special din sudul Europei, Kallas a redus propunerea iniţială de a promite până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina pentru întregul an, fiecare ţară contribuind în funcţie de dimensiunea sa economică. Consolidarea propriei apărări a UE a fost, de asemenea, un subiect important la summit, reflectând temerile că Moscova ar putea ataca un membru al UE în următorii ani, precum și îndoielile cu privire la viitorul protecţiei SUA pentru Europa prin intermediul NATO.
„Trebuie să ne reînarmăm pentru că altfel vom fi următoarele victime ale agresiunii ruse,” a avertizat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, reiterând sprijinul pentru Kiev. „Ucraina are nevoie de asistenţa noastră militară, Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune şi suntem pregătiţi să i-o oferim. Ar trebui să creştem presiunea asupra Rusiei,” a spus Nauseda.
Cu toate acestea, unele capitale din sudul Europei au fost mai reticente, existând o diviziune între ţările apropiate geografic de Rusia, care au acordat mai mult ajutor Ucrainei, şi cele mai îndepărtate, care au contribuit mai puţin. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că nu îi place termenul „reînarmare” folosit de Comisia Europeană în demersul său pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare, menţionând că provocările cu care se confruntă în vecinătatea sudică sunt diferite de cele de pe flancul estic.
Liderii UE vor dezbate, de asemenea, propunerile Comisiei în materie de apărare, care includ un apel adresat ţărilor europene de a pune în comun resursele pentru proiecte militare comune şi de a achiziţiona mai multe arme europene. La summit, unii lideri au afirmat că doresc ca UE să meargă mai departe de finanţarea cheltuielilor pentru apărare. „Aceasta nu ar trebui să fie doar o chestiune de împrumuturi, aşa cum este cazul în prezent,” a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis, subliniind necesitatea de a discuta despre o facilităţi comune de împrumut care să ofere subvenţii statelor membre pentru investiţii în apărare. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a exprimat o preferinţă similară pentru „instrumente europene cu adevărat comune care să nu împovăreze direct datoria statelor.”
Alţii, precum premierul olandez Dick Schoof, au declarat că nu vor bloca planul de cheltuieli pentru apărare, dar se opun în continuare obligaţiunilor comune în euro.
