Criza de identitate a României
România se confruntă cu una dintre cele mai profunde crize de identitate de după 1989, conform expertului în politică externă Dan Dungaciu, recent ales prim-vicepreședinte al AUR. Dungaciu subliniază că țara a devenit aproape invizibilă pe scena internațională, caracterizând-o ca o națiune fără direcție, influență și capacitate de a-și apăra interesele.
Politica externă, o atitudine reactivă
În analiza sa, Dan Dungaciu descrie politica externă a României drept „de tip chelner”, evidențiind faptul că țara reacționează automat la solicitările externe, fără a avea o viziune clară sau o strategie de negociere. „România este astăzi o națiune în derivă, o țară fără busolă și fără viziune”, afirmă Dungaciu.
Percepția internațională asupra României
Dungaciu mai adaugă că România nu mai este respectată pe plan internațional, ceea ce constituie un aspect dureros pentru cetățeni. „Nimeni nu se teme de România, nimeni nu o ia în serios”, subliniază expertul, evidențiind că acest lucru este o realitate alarmantă pentru imaginea țării.
Consecințele atitudinii reactive
Potrivit lui Dungaciu, atitudinea reactivă a României nu a adus niciun avantaj și a fost „plătită cu bacșișuri minore și insultătoare”. El consideră că România s-a deznaționalizat și a uitat importanța identității naționale, înlocuind exaltarea din perioada comunistă cu un refuz complet al acesteia.
Concluzie
Criza de identitate a României, așa cum este descrisă de Dan Dungaciu, reflectă o nevoie urgentă de a regândi politica externă și de a restabili respectul și influența pe scena internațională.
