Critica plafonării prețurilor alimentelor
Analiștii economici avertizează asupra consecințelor negative ale plafonării prețurilor la alimente, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Această măsură, care prevede limitarea adaosului comercial la mâncare atunci când inflația depășește 5%, este catalogată de economistul Adrian Negrescu ca fiind o „formulă halucinantă” ce riscă să ducă la o explozie a prețurilor la raft.
Incompetența în înțelegerea pieței
Negrescu subliniază că deciziile ministrului nu respectă principiile economiei de piață, ceea ce amplifică îngrijorarea investitorilor din sectoarele agricol și retail, deja afectate de măsurile anterioare, precum creșterea TVA-ului și a altor taxe. El consideră că plafonarea adaosului comercial va afecta capitalul românesc din agricultură, distribuție și comerț, crescând astfel dependența de importuri.
Avertismentele Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței atrage atenția că plafonarea adaosurilor comerciale a depășit termenul legal maxim, generând riscuri semnificative pentru funcționarea pieței. Măsura inițială, menită să protejeze consumatorii, este acum criticată pentru efectele sale negative. Legea concurenței permite o astfel de intervenție doar în situații excepționale și pentru o durată maximă de doi ani.
Efectele negative ale plafonării
Monitorizările Consiliului Concurenței au evidențiat un efect de tip „waterbed”, în care retailerii compensează pierderile de profitabilitate de la produsele plafonate prin creșterea marjelor de adaos la alte categorii de produse. Plafonarea pe termen lung riscă să genereze dezechilibre majore atât pe verticală (în lanțul de producție), cât și pe orizontală, având consecințe imprevizibile asupra întregului sector.
Concluzie
Plafonarea prețurilor alimentelor, deși prezentată ca o soluție benefică pentru consumatori, este criticată de economiști ca fiind ineficientă și dăunătoare, cu riscuri semnificative pentru piață și pentru stabilitatea economică a sectorului agricol românesc.
