Intervenția lui Luis Lazarus în Parlamentul European
Europarlamentarul Luis Lazarus a avut o intervenție tensionată în plenul Parlamentului European, ridicând întrebări cu privire la politica de apărare a României și rolul Uniunii Europene în contextul geopolitic actual.
Critica cheltuielilor pentru înarmare
Lazarus a criticat cheltuielile ridicate pentru înarmare și lipsa de transparență în achizițiile militare, acuzând autoritățile române și instituțiile europene că nu oferă suficiente informații cetățenilor. În discursul său, el a menționat că România continuă să cumpere arme fără a avea o direcție clară, primind în schimb doar documente de plată sau echipamente de care nu are nevoie.
Întrebările adresate Comisiei Europene
„Este pacea o continuă pregătire pentru război?” a întrebat Lazarus, subliniind că România investește în arme, dar nu există o claritate în privința utilizării acestora. El a pus o întrebare directă Comisiei Europene, întrebând dacă există planuri de a trimite cetățenii români care au efectuat serviciul militar în trecut în războaie, cum ar fi cele din Ucraina sau Moldova.
Starea de panică în România
Lazarus a evidențiat o stare psihologică precară în rândul populației, menționând că românii sunt îngrijorați din cauza sărăciei și a impozitelor, accentuate de un deficit economic și de inflație crescute. Criticând un ministru pe care l-a considerat incompetent, el a pus la îndoială abilitățile acestuia în gestionarea mobilizărilor și a apărării naționale.
Uniunea Europeană ca actor militar
Europarlamentarul a concluzionat că Uniunea Europeană a evoluat într-un actor militar, o schimbare pe care nu o anticipa. „Credeam că Uniunea Europeană e doar un actor politic,” a afirmat el, evidențiind astfel schimbările semnificative în rolul instituției pe scena internațională.
Concluzie
Intervenția lui Luis Lazarus în Parlamentul European subliniază preocupările legate de politica de apărare a României și de implicarea Uniunii Europene în chestiuni militare, având potențiale implicații asupra securității naționale și a percepției cetățenilor față de guvernare.
