Măsurile comerciale ale SUA pot afecta economia Germaniei
Noile tarife comerciale impuse de SUA ar putea conduce cea mai mare economie a Europei, Germania, într-o recesiune, a avertizat preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel. Avertismentul a fost făcut în contextul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reformă a politicilor fiscale.
„Acum trăim într-o lume cu tarife comerciale, aşa că ne-am putea aştepta la o recesiune în acest an, dacă aceste tarife vor fi implementate cu adevărat”, a declarat Nagel într-un interviu acordat BBC. Taxele suplimentare impuse de SUA ameninţă să agraveze stagnarea economică a Germaniei, care a înregistrat doi ani consecutivi de contracţie, afectată de impactul pandemiei de Covid-19 şi de criza energetică generată de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, în urma invaziei sale în Ucraina.
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, strategia sa protecţionistă bazată pe tarife comerciale afectează pieţele şi relaţiile comerciale dintre SUA şi Uniunea Europeană. Războiul tarifelor dintre SUA şi UE se intensifică, Uniunea Europeană ripostând la taxele de 25% impuse de SUA asupra importurilor de oţel şi aluminiu printr-un pachet de contra-tarife care va afecta mărfuri americane în valoare de 26 miliarde de euro (28,26 miliarde de dolari) începând din aprilie.
„Aceasta nu este o politică bună”, a spus Nagel, subliniind că administraţia Trump ar trebui să înţeleagă că „preţul cel mai mare al acestor tarife va fi plătit chiar de americani.” Germania, al treilea cel mai mare exportator din lume conform datelor din 2023, este deosebit de vulnerabilă la tarifele impuse de SUA, având în vedere că Statele Unite reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru produsele germane. Sectorul auto şi cel al echipamentelor industriale sunt cele mai expuse riscurilor comerciale.
Exporturile de bunuri şi servicii au reprezentat 43,4% din PIB-ul Germaniei în 2023, conform datelor Băncii Mondiale. În plus, surplusul comercial al Germaniei a scăzut recent la 16 miliarde de euro în ianuarie, faţă de 20,7 miliarde de euro în decembrie, potrivit Oficiului Federal de Statistică.
Tarifele comerciale și planul european „ReArm”
Incertitudinea generată de noile tarife vine într-un moment critic, în care ţările UE se pregătesc să relaxeze regulile bugetare pentru a finanţa noi cheltuieli de apărare. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a prezentat planul „ReArm”, care ar putea mobiliza aproape 800 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, în contextul nesiguranţei privind sprijinul SUA pentru Ucraina. Agenţia de rating Fitch a avertizat că acest plan riscă să reducă marja de siguranţă a ratingului AAA al UE din cauza creşterii datoriei, deşi nu va duce la o retrogradare imediată.
Reforma fiscală și dezbaterea asupra „frânei datoriei”
În Germania, conservatorii conduşi de Friedrich Merz, favoritul pentru funcţia de cancelar, au propus reformarea mecanismului fiscal cunoscut drept „frâna datoriei” pentru a permite creşterea cheltuielilor pentru apărare. Această propunere a dus la o creştere a randamentelor obligaţiunilor germane şi la un avans pe pieţele de acţiuni.
Planul include un fond de 500 miliarde de euro pentru infrastructură, însă întâmpină opoziţie din partea Partidului Verde. Conservatorii vor trebui să convingă Partidul Social Democrat (SPD), potenţialul partener de coaliţie, pentru a obţine majoritatea de două treimi necesară pentru modificarea constituţiei. Înaintea sesiunii parlamentare dedicate dezbaterii reformei fiscale, reprezentanta Partidului Verde, Britta Hasselmann, a criticat planul, semnalând „lacune serioase” în alocarea fondurilor pentru combaterea schimbărilor climatice. Votul decisiv asupra proiectului de lege este aşteptat pe 18 martie.
Conform unei analize Deutsche Bank, este puţin probabil ca reforma să treacă fără dificultăţi prin Parlament. Totuşi, analiştii băncii estimează că un compromis ar putea menţine stimulul fiscal prognozat la 3-4% din PIB până în 2027. Un scenariu posibil ar fi adoptarea separată a măsurilor privind apărarea şi „frâna datoriei”, urmând ca proiectele de infrastructură să fie negociate ulterior de un nou Parlament.
