Impactul microplasticelor asupra sănătății umane
Microplasticele au fost detectate în organismul uman, inclusiv în oase, dar impactul lor asupra sănătății rămâne o preocupare majoră. Se estimează că o persoană consumă anual până la 52.000 de microparticule de plastic prin alimentație, lichide și aerul respirat. Aceste particule au fost identificate în fluide corporale precum saliva, sângele, spută și laptele matern, dar și în organe precum ficatul, rinichii, splina, creierul și oasele.
Creșterea expunerii la microplastice
Utilizarea plasticului a început în anii 1920, iar din anii ’60 s-a înregistrat o creștere semnificativă a prezenței acestuia în mediu. Studiile recente indică o creștere de șase ori a ingestiei de microplastice din 1990, în special în SUA, China, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Scandinavia. Evaluarea efectelor asupra sănătății este complicată, dar cercetările recente includ studii de provocare umană, în care voluntarii au consumat soluții cu microplastice pentru a observa reacțiile organismului.
Studii recente și descoperiri
Un studiu din 2024 a găsit microplastice în oasele și mușchii scheletici ai pacienților care au suferit operații de înlocuire articulară, iar un alt studiu din Italia a identificat microplastice în plăci arteriale, asociindu-le cu un risc crescut de accident vascular cerebral și infarct. În februarie 2025, cercetătorii au descoperit microplastice în creierul cadavrelor umane, cu o concentrație mai mare la pacienții diagnosticați cu demență.
Riscuri și efecte potențiale
Cercetătorii subliniază că, deși nu există o legătură cauzală directă între microplastice și boli, acestea pot interacționa cu alți factori negativi, crescând riscurile pe termen lung. Microplasticele pot deteriora celulele, pot afecta sistemul imunitar și pot contribui la dezvoltarea unor boli precum cancerul colorectal și bolile cardiovasculare.
Provocări în cercetare
Un obstacol major în studierea impactului microplasticelor este diversitatea acestora, având mii de tipuri diferite. Un litru de apă îmbuteliată poate conține până la 240.000 de microparticule de plastic. Unele microplastice pot absorbi toxine și pot perturba echilibrul hormonal, iar nanoplasticele, mai mici de 1 micrometru, pot pătrunde în celule.
Implicarea cercetătorilor în soluționarea problemei
Cercetătorii lucrează pentru a identifica tipurile cele mai periculoase de microplastice și pentru a convinge producătorii să dezvolte alternative mai sigure. În special, se analizează modul în care microplasticele pot influența eficiența tratamentelor pentru cancer și pot agrava bolile respiratorii. De asemenea, se urmărește identificarea celor mai riscante tipuri de plastic și substanțe chimice asociate.
Concluzie
Microplasticele reprezintă o amenințare emergentă pentru sănătatea umană, cu potențiale efecte dăunătoare pe termen lung. Înțelegerea și abordarea acestei probleme sunt esențiale pentru protejarea sănătății publice și a mediului.
