Ministrul de Finanțe exclude impozitarea progresivă: cota unică rămâne prioritară
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat joi că Guvernul nu are în vedere impozitarea progresivă, considerând că această măsură „nu e oportună” și că ar necesita până la doi ani pentru a fi pregătită. „Vreau să păstrăm cota unică”, a afirmat ministrul, subliniind că sistemul actual a funcționat bine și a adus predictibilitate fiscală și investiții în ultimii 20 de ani.
Nazare a adăugat că România nu ar trebui să compare cota unică cu sistemele fiscale din țările vestice, ci să țină cont de avantajele pe care le oferă în raport cu țările din vecinătate. „Nu ar trebui să facem acest lucru. Cota aceasta pe care o avem astăzi a funcționat”, a spus el.
În ceea ce privește pachetul fiscal, Nazare a explicat că măsurile propuse vizează evitarea a trei riscuri importante. Primul risc este suspendarea fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, având în vedere că Comisia Europeană a lansat o procedură din cauza lipsei acțiunilor corective din ianuarie. Adoptarea acestui pachet fiscal este esențială pentru salvarea acestor fonduri, iar „pașii următori ar fi fost penalizări pe fonduri europene”, a menționat el.
Al doilea risc menționat de Nazare este păstrarea calificativului de investiții, subliniind că retrogradarea României ar avea consecințe severe, inclusiv o devalorizare semnificativă care ar afecta întreaga populație. „Ultima dată când am fost retrogradați, a atras foarte multe consecințe”, a explicat el.
În al treilea rând, ministrul a subliniat importanța acestui pachet fiscal pentru deschiderea drumului negocierilor privind împrumuturile din PNRR. „Simplul fapt că astăzi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs”, a spus Nazare, adăugând că pierderea calificativului de investiții ar diminua libertatea de decizie economică a țării.
Impactul pachetului fiscal este estimat la 9,5 miliarde de lei pe venituri și 1,2 miliarde pe cheltuieli pentru anul 2025, iar pentru 2026, se preconizează un impact de 35 miliarde pe venituri și 57 miliarde pe cheltuieli, inclusiv 18 miliarde legate de înghețarea salariilor și pensiilor.
