Momentul decisiv al îmbătrânirii
Corpul uman nu îmbătrânește constant, ci cu viteze diferite pe parcursul vieții. După o perioadă de creștere rapidă în copilărie, urmează un platou la începutul maturității, iar apoi, odată cu înaintarea în vârstă, se observă o accelerare a procesului de îmbătrânire. Un studiu recent citat de Science Alert a identificat un punct de cotitură în jurul vârstei de 50 de ani, moment în care viteza de îmbătrânire a țesuturilor și organelor devine mai abruptă.
Accelerarea îmbătrânirii
Conform studiului, vasele de sânge sunt printre primele țesuturi care îmbătrânesc. O echipă de cercetători de la Academia Chineză de Științe a dezvoltat „ceasuri proteomice” specifice țesuturilor, analizând modificările proteinelor asociate cu îmbătrânirea. Aceasta a relevat o creștere semnificativă a procesului de îmbătrânire în jurul vârstei de 50 de ani, cu vasele de sânge fiind cele mai afectate, având o susceptibilitate crescută la deteriorare.
Studiul asupra proteinelor
Oamenii au o durată de viață mai lungă comparativ cu majoritatea mamiferelor, dar acest lucru vine cu costuri, cum ar fi declinul funcției organelor și riscul crescut de boli cronice. Cercetătorii au studiat modul în care proteinele din diferite țesuturi se schimbă pe parcursul vieții, analizând probe de țesut de 76 de donatori cu vârste între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor traume cranio-cerebrale accidentale. Probe au fost prelevate din șapte sisteme ale organismului: cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, tegumentar și musculo-scheletic, precum și din sânge.
Modificările proteomice
Analiza a dus la crearea unui catalog al proteinelor, observând cum nivelurile acestora se modifică odată cu vârsta donatorilor. Cercetătorii au descoperit că expresiile a 48 de proteine legate de boli cresc odată cu înaintarea în vârstă, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, fibroză tisulară și tumori hepatice. Cele mai semnificative modificări au avut loc între vârstele de 45 și 55 de ani, cu o remodelare proteomică substanțială, în special la nivelul aortei.
Impactul asupra sănătății
Pentru a valida descoperirile, cercetătorii au izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea din aortele șoarecilor și au injectat-o la șoareci tineri. Rezultatele au arătat că animalele tratate au prezentat performanțe fizice reduse și markeri ai îmbătrânirii vasculare. Studiile anterioare au identificat alte vârfuri ale îmbătrânirii, în jurul vârstei de 44 de ani și din nou la 60 de ani, sugerând un proces complex și etapizat al îmbătrânirii umane.
Concluzie
Determinarea modului în care îmbătrânirea afectează diferitele părți ale corpului la momente specifice ar putea ajuta la dezvoltarea de intervenții medicale menite să îmbunătățească sănătatea adulților în vârstă, deschizând noi perspective în înțelegerea îmbătrânirii umane.
