România trebuie să intervină rapid pentru a grăbi tăierile bugetare
Războiul comercial inițiat de Donald Trump afectează perspectivele de creștere economică în România, Ungaria și Republica Cehă, în contextul în care deficitele bugetare din Polonia și România ating cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Moody’s Analytics subliniază că România trebuie să acționeze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare.
Europa Centrală dispune de un spațiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere deficitele ridicate din majoritatea țărilor regiunii, care sunt dependente de exporturi și trebuie să găsească noi motoare de creștere pe fondul instabilității economice globale.
Exporturile directe către SUA sunt reduse, însă Europa Centrală rămâne una dintre regiunile cu cea mai mare dependență de comerț din UE, cu exporturile de bunuri ca procent din producție variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia, toate fiind peste media UE de 34,2%.
Tarifele comerciale afectează perspectivele economice ale Europei, crescând riscurile de recesiune și diminuând așteptările de creștere în Republica Cehă, România și Ungaria. Gaurav Ganguly, șeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, a declarat că este esențial ca aceste țări să găsească noi piețe de export, să formeze noi alianțe comerciale și de investiții, să promoveze noi industrii și să atragă investiții străine din alte țări.
Ganguly a avertizat că mediul politic și tarifar actual generează probleme structurale semnificative pentru creștere. Dacă aceste țări nu abordează aceste provocări, vor întâmpina dificultăți pe termen mediu, nu doar pe termen scurt.
Războiul din Ucraina, creșterea cheltuielilor de apărare și alegerile au contribuit la o creștere a împrumuturilor în Europa Centrală. Polonia și România, cele mai mari economii din regiune, au înregistrat anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE. Ganguly a menționat rigiditatea cheltuielilor în Polonia, ceea ce afectează eforturile de consolidare fiscală.
În timp ce nivelurile de îndatorare în Polonia și România sunt sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din PIB s-au dublat din 2021, iar factura dobânzilor din România a crescut cu un punct procentual, ajungând la 2,3% din PIB. Ganguly a exprimat o îngrijorare mai mare pentru România, unde deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depășind chiar și nivelurile din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele din primul trimestru arată o adâncire a deficitului anual.
Ganguly a avertizat că, dacă guvernul nu ia măsuri urgente pentru a spori consolidarea fiscală, deficitul bugetar se va înrăutăți în 2025 și 2026, estimând un deficit de 8,4% din PIB în acest an și de 7,1% în 2026.
În contrast, Ungaria a reușit să-și reducă deficitul anul trecut, în ciuda celei mai mari facturi la dobânzi din UE, continuând reducerile impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar și în condițiile unor riscuri la adresa creșterii și a inflației ridicate.
